Integritate versus bani
In lipsa de altceva, lacomia este buna. Lacomia e ceva corect. Lacomia functioneaza. Lacomia clarifica, poate capta esenta spiritului dornic de evolutie. Lacomia, in toate formele ei – fata de viata, pentru bani, dragoste, cunoastere –, a purtat lumea inainte, afirma, intr-un discurs, personajul interpretat de Michael Douglas, Goordon Gekko, un important agent de bursa de pe Wall Street. Prin acest film, regizorul Oliver Stone ne introduce intr-o lume in care banii primeaza, iar valoarea unei persoane este data de procente – o lume in care simtul etic si constiinta sunt calitati negative. Intr-o astfel de lume viseaza si Bud Fox, interpretat de un Charlie Sheen la inceput de cariera, un personaj care se bucura de atentia si sustinerea a trei "personalitati" de pe Wall Street: Gordon Gekko, tatal sau, Carl Fox, si noul (dar si varstnicul) coleg Mannheim. Pe parcursul a doua ore, fiecare dintre aceste trei personaje se vor folosi de orice prilej pentru a-si exprima propria parere despre bani, totodata incercand sa-l convinga pe novice sa le adopte metodele. Pentru Gekko, banii reprezinta puterea absoluta, pentru Fox acestia nu aduc decat necazuri, iar pentru Mannheim, banii te obliga sa faci toate lucrurile pe care le detesti. Bineinteles, poate ca acum dialogurile par copilaresti, poate prea explicit moralizatoare, dar daca ignorati rechizita tipica realizarii unui film in anii ’80, ramane o poveste realista, elegant spusa, despre alegerile personale si profesionale pe care ambitiile nemasurate sau poate doar meseria te obliga sa le faci.
