Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, a remarcat din nou ieri că în domeniul sanitar se pierd în continuare sume foarte mari de bani. Presiunile care se fac acum asupra Ministerului Sănătăţii din partea FMI şi a Băncii Mondiale sunt foarte mari, mai ales în condiţiile în care banii din sistem sunt aproape de trei ori mai mulţi decât în urmă cu şapte ani, fără ca asta să se traducă în îngrijiri mai bune pentru pacienţi.
De la aproape 3 miliarde de euro în sistem s-a ajuns la 5,5 miliarde de euro. CNAS a primit de două ori mai mulţi bani, iar Ministerul Sănătăţii de trei ori mai mult. În luna noiembrie, Traian Băsescu recunoştea problemele din sistemul sanitar. „Diagnosticul sistemului de sănătate nu-l pot pune eu. A existat o comisie care a evaluat sistemul de sănătate şi cel mai important lucru stabilit a fost legat de risipă”, a spus preşedintele. Băsescu a menţionat că în timp ce în Moldova o operaţie de apendicită costă 10.000 de lei, în Ardeal costă 100.000 de lei. „De 10 de ori mai scump. Asta înseamnă că nu avem indicatori de cost. Nu poate fi munca în spital de 10.000 de lei într-un spital şi de 100.000 de lei în alt spital pentru aceeaşi apendicită. Nu avem standarde de tratament şi nici proceduri”, a atras atenţia Băsescu.
Acum şeful misiunii FMI revine cu observaţia că spitalele au rămas o gaură neagră pentru bugetul României şi face presiuni pentru reformarea sistemului. De ce nu au făcut totuşi autorităţile române nimic pentru rezolvarea acestei probleme?
Directori de spital care cumpără ce li se bagă pe sub nas
„Sistemul nu vrea să se schimbe. Din 431 de spitale câte sunt în România, doar nouă au avut curajul să îşi calculeze costurile, restul nu au făcut-o. Dacă ar pune fiecare manager datele pe masă şi ar exista transparenţă, atunci am vedea imediat pe unde se scurg bani. Am vedea că un spital este capabil să rezolve o apendicită cu un leu, iar altul cu 3 lei”, spune Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate.
În multe situaţii, directorii de spital „cumpără ce li se bagă pe sub nas”, aşa cum cere clientela politică. „Cumpără inclusiv medicamente de care nu au nevoie, iar actualul ministru dacă vrea să rezolve scurgerile din sistem nu are decât să îi oblige pe managerii de spital să furnizeze transparent date despre sistem. Sistem informatic care să raporteze date avem, dar cineva trebuie să şi ceară aceste date şi să le analizeze”, a subliniat Paveliu.
Deturnări de fonduri
Cu un exemplu similar a venit şi Raed Arafat într-o emisiune televizată, unde a pomenit chiar de un proiect care ar viza înfiinţarea unei anume Poliţii a Spitalelor. Ulterior, secretarul de stat a declarat că proiectul este doar o idee şi că nu a făcut încă paşi pentru a-l putea implementa, pentru că presiunile din sistem sunt foarte mari în acest moment. „Controalele făcute în unităţile de primiri urgenţe au arătat cum se cheltuiau banii pe chestii inutile. Unii au cumpărat medicamente care nu se foloseau în unităţile de primiri urgenţe şi le-au dat în spitale. O formă de deturnare de fonduri. Alţii au plătit de 10 ori mai mult oxigen, au plătit pentru tot spitalul. Aparatura de milioane ajunge mobilier în spitale, banii din sănătate se scurg printre degetele administratorilor acestui sistem, în vreme ce medicii români pleacă în valuri în afara ţării”, a spus Arafat. Achiziţiile nejustificate din sistem sunt o realitate a sistemului pe care nu au remarcat-o doar cei doi experţi. „România liberă” a arătat de nenumărate ori că există politicieni care se îmbogăţesc de pe urma spitalelor. De exemplu, fostul prefectul de Teleorman, Teodor Niţulescu, a vândut mobilier unui spital TBC la preţuri de trei ori mai mari decât cele practicate în magazinele proprii, profitând de un proiect de modernizare a spitalului.
Alte state au găsit însă soluţii pentru nu da curs fraudelor. În Canada, de exemplu, există un fel de Poliţie a Spitalelor. „Există medici care stau şi verifică dacă internările şi externările s-au făcut corect. Verifică cât timp a petrecut un pacient în spital, cu ce diagnostic a intrat, cu ce rezultate a ieşit”, a exemplificat Raed Arafat. În România, aproape jumătate din numărul de internări este nejustificat şi afecţiuni care s-ar putea trata în ambulatorii sunt rezolvate în spitale la costuri de trei ori mai mari, aspect asupra căruia Banca Mondială a atras de nenumărate ori atenţia. De asemenea, a existat o instituţie britanică (NICE) care a sugerat Ministerului Sănătăţii să reducă durata internărilor în spitale şi să facă economii în acest fel.
Realitatea este că în România cei 21 de miniştri de până acum nu au avut mână forte pentru a face curăţenie în sistem şi niciunul dintre aceştia nu a impus disciplina financiară în sistem. De aici şi pierderile imense care au avut loc. În ultimii trei ani, sănătatea a produs arierate care, de altfel, constituie şi motivul nedumeririi şi îngrijorării autorităţilor şi organismelor de finanţare, FMI şi BM. Spitalele au rămas subfinanţate, iar plăţile informale, aşa cum au fost ele calculate de diverse surse, au ajuns undeva pe la un miliard de euro, în 2011, un potenţial imens nefolosit în sănătate pentru creşterea calităţii serviciilor.
În aceste condiţii, noul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi este obligat să-şi creeze pârghii pentru a controla achiziţiile spitalelor. De aproximativ o lună, în Ministerul Sănătăţii se discută de înfiinţarea unor compartimente de integritate care să verifice cât de oportune sunt licitaţiile pe care le fac directorii de spitale. Proiectul este realizat în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi este finanţat cu fonduri europene, care se ridică la aproximativ un milion de euro. „Proiectul face parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). E o condiţionare. E o presiune foarte mare pe Ministerul Sănătăţii pentru că lucrurile au luat-o razna rău. MS e titularul de proiect, asociaţia noastră le oferă doar consultanţă”, ne-a declarat Alexandru Cumpănaşu, director al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei. Oana Grigore, director de comunicare la Ministerul Sănătăţii, spune că departamente de integritate vor exista la nivelul tuturor direcţiilor de sănătate pubică. „Vor face audit, dar nu se vor opri la redactarea de rapoarte. Vor veni să corecteze. Era nevoie de o noua structură de control. În acest moment avem 15 inspectori şi 400 de spitale, iar controale se făceau numai dacă cineva ne sesiza cu privire la fraude”, a explicat Grigore. Un fost secretar de stat în Ministerul sănătăţii susţine însă că nu întărirea controalelor este neapărat problema, ci oamenii din sistem. „Problema licitaţiilor «trucate» bântuie prin toate spitalele. Important este cine vor fi oamenii care vor face aceste controale”, ne-a declarat Anton Irimia, fost secretar de stat la MS.
Ce îşi propune actualul ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi
să implementeze un sistem de management al calităţii;
să reorganizeze spitalele ca fundaţii, unde este cazul;
să detensioneze situaţia între producătorii de medicamente şi MS;
să controleze din punct de vedere financiar sistemul;
să reducă dezechilibrul financiar;
Citeşte şi Coruptia din Sănătate o boală care poate fi vindecată
