De parcă uriaşul scandal de corupţie din jurul fostului secretar al Partidului Comunist Chinez din provincia Chongqing, Bo Xilai, n-ar fi fost suficient pentru a zgudui din temelii aristocraţia roşie de la Beijing, vineri, Bloomberg a publicat o anchetă despre afacerile de sute de milioane de dolari ale familiei viitorului preşedinte chinez, Xi Jinping.
Xi Jinping este un aristocrat. Nu un aristocrat în sensul european al termenului, ci în sensul Partidului Comunist Chinez. Este fiul lui Xi Zhongxun, unul dintre revoluţionarii care l-au sprijinit pe Mao Zedong să impună regimul comunist în China, şi din această calitate şi-a construit, cu migală, cariera. În 2004, ca guvernator al provinciei Zhejiang, a condus o campanie anticorupţie în cadrul căreia, informează Bloomberg, a ţinut o conferinţă în care îşi avertiza colegii „să-şi ţină în frâu copiii, soţiile, rudele, prietenii, asociaţii şi să promită să nu-şi folosească puterea în beneficiu personal”. Ulterior, a fost numit să conducă Shanghai-ul, inima financiară a Chinei, după un scandal legat de furtul a aproape 600 de milioane de dolari de către oficiali ai partidului care au fost executaţi.
În 2007 a devenit membru al Comitetului Central al Biroului Politic al PCC, iar în prezent este vicepreşedinte şi favorit să devină preşedintele Chinei în toamnă, când are loc schimbarea de generaţie decenală la vârful partidului şi al ţării. Despre el, un apropiat care a vorbit cu oficialii ambasadei americane în 2009 şi care a fost citat într-una din telegramele făcute publice de WikiLeaks spunea că „nu este corupt sau motivat de câştiguri financiare”. Dimpotrivă, Xi este scârbit de comercializarea pe scară largă a societăţii chineze, corupţia oficială, pierderea valorilor, demnităţii şi respectului de sine al chinezilor. Cu această reputaţie a pornit să facă înconjurul lumii la începutul anului şi a ajuns, în februarie, să fie primit, de preşedintele Obama la Casa Albă. Această imagine imaculată a fost valabilă până vineri, când reporterii Bloomberg au publicat o anchetă despre afacerile familiei lui Xi şi sutele de milioane de dolari (posibil miliarde) pe care stă cel mai cunoscut membru al nobilimii roşii chineze.
Afacerile „prinţişorilor”
Nici Xi, nici soţia sa, Peng Liyuang, o celebră cântăreaţă a Armatei – o specie de artişti aflaţi la mare preţuire în China -, şi nici fiica lor, Xi Mingze, studentă la Harvard sub pseudonim, nu au absolut nimic în proprietate. Nici o acţiune, nici un titlu, nimic. Nu există nici măcar o urmă de dovadă că Xi şi-ar fi exercitat influenţa politică pentru a obţine avantaje materiale. Şi totuşi. Reporterii Bloomberg au cercetat documentele unor companii înregistrate în Hong Kong, au verificat până şi actele de identitate ale acţionarilor unor societăţi chineze şi au venit cu nişte descoperiri spectaculoase. Cea mai mare parte a averii familiei lui Xi este administrată de sora mai mare a acestuia, Qi Qiaoqiao (63 de ani, Xi are 59), de soţul ei, Deng Jiagui (61 de ani), şi de fiica lui Qi, Zhang Yannan. Documentele descoperite de Bloomberg au scos la lumină o avere de cel puţin 376 milioane de dolari, din care 18% dintr-o companie care exploatează metale rare (cvasimonopol chinez) şi care valorează 1,73 miliarde de dolari, 20,2 milioane de dolari într-o companie de tehnologie, investiţii imobiliare într-una din cele mai scumpe zone rezidenţiale ale Beijing-ului şi, desigur, o vilă de 31,5 milioane de dolari în Hong Kong, unde familia lui Xi deţine şase proprietăţi imobiliare în clădiri de lux. Un cumnat al lui Xi, Wu Long, conduce o companie de telecomunicaţii care face afaceri profitabile cu statul.
Legătura cu Bo Xilai?
Deng Jiagui apare la un moment dat drept „reprezentantul legal”, termen care în China poate însemna orice de la proprietar la preşedinte, al unei companii care a cumpărat 0,8% din Dalian Wanda Commercial Properties Co., unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari din China. 0,8% poate părea puţin la dimensiuni europene, dar nu în China. La ritmul în care se construieşte în China, numai anul trecut Dalian a avut o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari.
Interesant este că dezvoltarea oraşului Dalian este legată de un nume care astăzi este asociat cu cel mai mai mare scandal politic din China de la represiunea din Piaţa Tienanmen: Bo Xilai. Bo, fostul lider al partidului din Chongqing, cea mai mare aglomerare urbană din China, cu aproximativ 30 de milioane de locuitori, era un alt „prinţişor” roşu, care şi-a început cariera politică în Dalian, unde s-a făcut remarcat ca un campion al anticorupţiei şi al investiţiilor masive în infrastructură. De aici şi succesul Dalian Wanda Commercial Properties Co. După un stagiu ca ministru al Comerţului, a fost exilat de conducerea partidului în Chongqing, deşi şi-a păstrat funcţia în biroul politic. Abia după ce fosta sa mână dreaptă, fostul şef al poliţiei din Chongqing, care condusese campania lui Bo împotriva crimei organizate, a cerut azil politic la consulatul american şi după ce s-a descoperit că soţia lui Bo s-ar putea afla în spatele asasinării unui om de afaceri britanic, acesta a fost, în cele din urmă, exclus din conducerea PCC. Pentru Xi, orice asociere, cât de mică, cu Bo Xilai poate însemna sfârşitul, dar există puţine şanse ca partidul să mai tolereze un nou scandal. Sâmbătă, autorităţile chineze blocaseră accesul la toate site-urile Bloomberg, cu excepţia serviciului Bloomberg Professional, care oferă informaţii în timp real despre starea burselor. Cenzură, cenzură, dar până la bani.
Frustrare crescândă
Diferenţa între bogaţi şi săraci în China a crescut mai mult decât în orice ţară din Asia în ultimii zece ani, se arată într-un raport recent al FMI,iar faptul că în fruntea lanţului trofic se află aristocraţia roşie nu ajută cu nimic partidul zguduit de scandaluri de corupţie. Cu două săptămâni în urmă, New York Times relata că, atunci când gigantul Dream Works a încercat să deschidă o filială a Dream Works Animated în Shanghai, la uşa lor s-a prezentat să-şi ceară partea Jiang Mianheng, fiul fostului preşedinte Jiang Zemin, descris de NY Times drept cel mai puternic lider politic chinez din ultimii 20 de ani. „Tânărul” (61 de ani) are, de asemenea, alte parteneriate profitabile cu, printre alţii, Microsoft şi Nokia.
Un alt „prinţişor” care îşi croieşte drum în lumea afacerilor este Wen Yunsong, fiul premierului Wen Jiabao, care conduce o companie de stat ce plănuieşte să devină cel mai mare operator de telecomunicaţii prin satelit din Asia. Fiul preşedintelui Hu Jintao, Hu Haifeng, a condus până nu demult o companie care deţinea monopolul scannerelor de securitate din aeroporturile, porturile şi gările Chinei. Capitalismul de stat pare că prieşte aristocraţiei comuniste de la Beijing.
Documentele descoperite de Bloomberg au scos la lumină o avere de cel puţin 376 milioane de dolari, din care 18% dintr-o companie care exploatează metale rare (cvasimonopol chinez) şi care valorează 1,73 miliarde de dolari.
