Preşedintele austriac în exerciţiu, social-democratul Heinz Fischer, a fost reales duminică, obţinând circa 78 la sută din voturi, în faţa candidatei controversate a extremei-dreapta, Barbara Rosenkranz, care ar fi primit circa 16 la sută, conform unei estimări a institutului ARGE, transmite AFP, citată de Mediafax.
Un al treilea candidat, Rudolf Gehring, în vârstă de 61 de ani, liderul partidului creştin CPOe, care se opune avortului, ar fi obţinut 6 la sută din voturi.
În 2004, Heinz Fischer a învins-o pe conservatoarea Benita Ferrero-Waldner cu 52,39 la sută din sufragii, dar pentru acest scrutin, Partidul Democrat-Creştin OeVP, care participă la Guvernul de mare coaliţie condus de social-democratul Werner Faymann, a renunţat să prezinte un candidat.
Un total de 6,35 de milioane de austrieci au fost chemaţi la urne şi pentru prima dată tinerii de numai 16 ani. Potrivit institutului ARGE, care se bazează pe primele rezultate, având în vedere că unele secţii de vot s-au închis la ora 11.00 GMT (14.00, ora României), în timp ce în marile oraşe se închid la 15.00 GMT (18.00, ora României), rata de participare a scăzut puternic, de la 71,6 la sută în 2004, la mai puţin de 50 de procente.
Dacă realegerea lui Heinz Fischer, în vârstă de 71 de ani – susţinut de Verzi pentru a bara extrema-dreaptă – pentru un al doilea mandat de şase ani nu era pusă sub semnul întrebării, atenţia se îndrepta asupra scorului lui Rosenkranz, o mamă de familie în vârstă de 51 de ani, după ce extrema-dreaptă a progresat la toate scrutinele în ultimii ani, în special la cel legislativ din 2008.
La alegerile legislative, partidul său FPOe şi cealaltă mişcare populistă austriacă, BZOe, al cărei lider carismatic, Joerg Haider, a murit într-un accident rutier în octombrie 2008, au obţinut în total aproape 29 la sută din voturi, iar la alegerile europene din 2009, 17,74 la sută.
Campania electorală, care nu a fost marcată de dezbateri sau pasiune, ar fi trecut aproape neobservată dacă nu ar fi existat afirmaţiile controversate făcute de Barbara Rosenkranz pe tema Holocaustului. Rosenkranz, al cărei soţ este unul dintre fondatorii unui partid neonazist, s-a declarat, iniţial, în favoarea unei reforme a legii care reprimă activităţile neonaziste şi opiniile negaţioniste, sub pretextul respectării libertăţii de exprimare. Ulterior, ea a fost nevoită să revină asupra acestor afirmaţii, în urma criticilor inclusiv din partea partidului populist de extremă-dreapta FPOe.
Iniţial susţinută de cotidianul popular Kronen Zeitung, în special pentru poziţiile sale anti-europene, acest ziar şi-a schimbat opţiunea, în urma declaraţiilor sale controversate.
Creditată anterior cu aproximativ 20 la sută din voturi, această mamă a zece copii, care poartă toţi nume germanice tradiţionale, nu şi-a putut niciodată relansa candidatura după acest derapaj.
Preşedintele în exerciţiu a refuzat orice dezbatere televizată cu ea, explicând că nu doreşte „o dezbatere pe tema camerelor de gazare”.
Preşedintele austriac are în special un rol onorific şi moral, dar este singurul lider ales direct de cetăţeni.
