Un grup de foști deținuți politici, în biroul președintelui PNȚCD Ion Diaconescu, FOTO : Facebook

Vinovați că au supraviețuit temnițelor comuniste. România condamnă iar deținuții politici

O lege de anul trecut ar fi trebuit să dea mai multe drepturi foștilor deținuți politici. Din contră, aceasta a generat restrângerea unor drepturi și i-a revoltat pe aceștia, culminând cu demiterea din funcția de subsecretar de stat a lui Octav Bjoza de către premierul Cîțu luni.

Cătălin Șerban 0 comentarii

Actualizat: 18.03.2021 - 07:27

În data de 5 noiembrie 2020, președintele Iohannis a promulgat legea 232/2020 pentru modificarea şi completarea decretului-lege nr. 118/1990.
Acesta prevede acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Astfel, soţul/soţia celui decedat în luptele cu organele de represiune comunistă, în răscoale ţărăneşti ori decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminaţi în timpul detenţiei, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, deportaţi, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu are dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

De asemenea, copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul luptelor cu organele de represiune comunistă, în răscoale ţărăneşti, în timpul detenţiei internării abuzive în spitale de psihiatrie, în timpul aplicării măsurii domiciliului obligatoriu, strămutării, deportării sau prizonieratului are dreptul la o indemnizaţie lunară de 500 lei.

Beneficiar este şi copilul celui decedat după eliberarea din detenţie, internare abuzivă în spitale de psihiatrie, după ridicarea măsurii domiciliului obligatoriu, strămutare, deportare sau prizonierat, dacă părintele său, îndreptățit, nu a fost beneficiar al decretului-lege.

Cu o zi înainte de a fi supusă votului Parlamentului, la Comisia pentru muncă, trei deputați ai minorităților, Silviu Vexler, Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi, au introdus două articole.
Unul din ele, art. 13 – „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora.”  a stârnit revolta foștilor deținuți politici.

Deținuții politici sunt condamnați din nou

Asociația Foștilor Deținuți Politici a reacționat dur, atât la momentul promulgării legii, în noiembrie 2020, cât și recent, când, în Parlamentul României, s-au aprins disputele pe marginea legii. Câțiva parlamentari de la PNL și AUR au apărat memoria martirilor anticomuniști ca Mircea Vulcănescu, fiind repede atacați și catalogați drept antisemiți, de cel care a introdus modificarea contestată, deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler.

”Copiii noștri au suferit toată viața și este nedrept ca măcar acum, după 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să nu li se facă unele reparații morale și materiale, indiferent de faptul că părinții lor au fost „criminali de război”, „naziști”, „legionari” sau comuniști.”, se arată în comunicatul transmis de AFDPR vineri.
În urma acestuia premierul Cîțu a decis să-l demită marți pe Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989.

”Printr-o modificare legislativă abuzivă, neconstituțională și care încalcă grav prevederi internaționale în vigoare, deținuții politici anticomuniști ajung a fi condamnați din nou iar regimul criminal comunist este reabilitat indirect. Deși scoase în afara legii în mai multe rânduri și condamnate oficial de la cele mai înalt nivel al României, verdictele securității staliniste revin pe ușa din dos în practica administrativă de la noi, sfidând legea și Constituția, ele instituind o formă bizară de nouă "poliție politică"! ”, a transmis deputatul PNL Daniel Gheorghe.

 De altfel, acesta a a depus o propunere legislativă, BP77/2021, care are drept scop îndreptarea legii 232/2020.
Astfel, noul proiect de lege echilibrează situația: ”Prevederile prezentului Decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității, cât și a celor în cazul cărora s-a pronunțat o sentință definitivă și irevocabilă, prin care au fost condamnați pentru că au săvârșit crime în scop de persecuție etnică sau pe motive rasiale, precum și nici urmașilor acestora.”
Modificarea a urmărit respectarea principiului răspunderii penale personale care afirmă că nu se poate antrena răspunderea penală pentru fapta altuia, doar prin simpla asociere cu o altă persoană sau persoane dintr-un grup ce au comis infracțiuni ca cele de mai sus. O astfel de asociere era o metodă de anchetă stalinistă ce nu avea nici un fundament juridic.

În forma legii 232/2020 sunt excluși de la beneficiile decretului-lege 118/1990 și cei care, deși nu fuseseră condamnați pentru o infracțiune, sunt asociați cu mișcările extremiste de dreapta, precum și urmașii lor, fără a se indica cum se va face dovada acestei asocieri și în ce a constat fapta lor.

 

Comentarii