Vedetele colaborationismului vin de la Timisoara

Bombele cu efect intarziat ale Securitatii au fost confectionate pe malurile Begai cu doua-trei decenii in urma. Personaje ce si-au cladit in timp si cu mari eforturi un consistent capital de credibilitate, fie activand in societatea civila, fie in viata politica sau in media, se dovedesc a fi nimic altceva decat docili colaboratori ai omniprezentei Securitati.
Dupa surpriza numita Carol Sebastian (sau Sebestyen, cum se prezenta si semna la Timisoara), a urmat bomba care a explodat in fundatia piedestalului pe care si l-a edificat Mona Musca. Cea mai populara femeie a politicii romanesti spune acum fara sa clipeasca: „Mi s-a parut absolut firesc sa semnez si sa accept o colaborare”.
Deoarece multi timisoreni au avut de-a face in anii '70-'80, sub diverse forme, cu studenti straini, in logica deputatului liberal toti ar fi fost normal si patriotic sa raporteze „organelor” ce vorbeau si ce faceau respectivii. Sute de angajati ai universitatilor timisorene, de la cadre didactice la medici si asistente, de la bucatarese la administratori de camine, plus mii de colegi, ar avea acum o justificare daca li s-ar pune sub nas un angajament de informator pe care le apare iscalitura.
Pentru ca nu este primul caz de colaborationism pe motive de patriotism vigilent si „grija” fata de straini, nu este exclus ca in viitorul apropiat sa aflam ca nu dizidentii si fostii detinuti politici au fost principalele tinte ale baietilor cu ochi albastri, ci bietii studenti de peste mari si tari.
In vremurile respective, cand acesti tineri aduceau un purcoi de valuta forte regimului comunist, dar si marfuri extrem de cautate de romani, cred ca pentru „lucratorii” in parpalace de piele mai interesante erau afacerile pe care acestia le derulau, decat informatiile despre convingerile lor politice si religioase. Afaceri din care si „patriotii” nostri castigau la greu…
Timisoreanca Mona Musca reprezinta, probabil, cea mai mare surpriza a „dosariadei” care se afla abia in faza preludiului. Vor mai fi si alte nume interesante, dar e greu de crezut ca cineva o poate intrece pe premianta Societatii „Timisoara” si una din initiatoarele in Parlament a Legii Lustratiei. Renegata acum de societatea civila si de propriul partid, va fi abandonata si de Traian Basescu, de care s-a apropiat periculos in topul increderii electoratului.
Sigur, este interesant trecutul politicienilor, dascalilor, jurnalistilor, magistratilor sau preotilor, dar cine se ocupa de cei care i-au racolat pe turnatori, de cei care au manipulat si luat decizii pe baza delatiunilor acestora, de cei care si-au facut o cariera din lupta cu dusmanii socialismului multilateral dezvoltat de factura ceausista?