9.8 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoVecinii din Balcani ne contestă istoria. România de azi ar fi fost...

Vecinii din Balcani ne contestă istoria. România de azi ar fi fost Țara Pecenegilor

Românii învață la școală că se trag din daci și din romani, dar pe plan internațional, trecutul nostru istoric este necunoscut și chiar contestat, chiar în țări pe care le socotim prietene.

În toate școlile din România se învață despre Decebal, despre cucerirea Daciei de către romani și despre formarea poporului român, prin amestecul dintre romani și daci, aceștia din urmă fiind supranumiți, de către anticul Herodot, “cei mai viteji dintre traci”. Dar chiar în Grecia, țara lui Herodot, teoria formării poporului român este altfel cunoscută. Pe o hartă prezentată într-un muzeu de istorie din Grecia, hartă referitoare la secolul I d. Hr., România de azi este denumită “Pecenegia”, adică, în traducere aproximativă, “Țara pecenegilor”. Ce-i drept, harta este axată pe zona nordului Greciei, care a fost disputat, în antichitate, între atenieni și macedoneni. Interesul maxim al grecilor de azi de a-și prezenta descendența macedoneană este legat și de conflictul diplomatic, abia atenuat, cu “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, o țară care a obținut cu mare dificultate dreptul de a se numi “Macedonia de Nord”.

Bulgarii sunt în Bulgaria, sârbii sunt în Serbia, iar românii nu există

Din acest motiv, alte popoare din estul Europei sunt, pe harta din muzeul de la Amfipolis, prezentate doar schematic. Totuși, pe această hartă a Secolului I, sârbii sunt plasați în Serbia de azi, iar bulgarii sunt și ei plasați în Bulgaria actuală. În schimb, dincolo de bulgari, la nord de Dunăre, pe această hartă este plasată „Patsinakia”, ceea ce ar însemna Pecenegia. Adică un teritoriu locuit de pecenegi. Adică pecenegii ar fi deținut zona istorică pe care românii o denumesc Țara Românească sau Valahia. Pe harta menționată, zona Transilvaniei sau a Moldovei nu apar deloc. Apare, totuși, zona Dobrogei, despre care pare să rezulte că tot bulgarii ar fi deținut-o.

Reprezentantul ziarului „România liberă” a observat întâmplător această hartă, în timp ce vizita, în calitate de turist, muzeul din orașul Amfipolis. Orașul se află în actuala provincie Macedonia din nordul Greciei. Amfipolis a fost întemeiat de atenieni, apoi a fost cucerit de macedoneni și, în final, de romani.

Datele istorice susțin că pecenegii au fost un popor migrator sau, eventual, seminomad, care a venit în Europa din Asia. Pecenegii ar fi fost înrudiți cu turcii. Din această perspectivă, ideea grecilor, cum că Țara Românească ar fi fost Țara Pecenegilor, apare ca un dar neașteptat oferit de greci turcilor. Dar, desigur, trebuie să te temi de greci chiar când îți fac daruri, pentru că în același muzeu se amintește despre Alexandru Macedon și despre imperiul său, care era mult mai vast decât Grecia de azi.

Țara Pecenegilor sau Patzinakia

Se observă pe această artă doar inscripții cu litere grecești, ceea ce le face greu de înțeles pentru un român sau pentru orice alt străin care nu știe limba greacă. Chiar ghidul grec, din muzeu, a fost foarte derutat când l-am întrebat ce țară este „Patzinakia”. Ghidul a plecat să ceară detalii de la colegii lui, n-a aflat nimic în plus, iar în final a căutat pe internet cu Google, scriind Patzinakia cu litere grecești. Abia în acel moment, am dedus că Patzinakia este Pecenegia, adică Țara Pecenegilor. Când i-am spus ghidului grec de faptul că eu sunt român, și că aici este acum România, și-a amintit și ceva despre Dacia. Oricum, nu era specialitatea lui.

Pecenegii ar fi avut o perioadă de maximă răspândire teritorială în estul Europei prin anul 1000 d.Hr. Dar românii învață despre ei că au fost un popor migrator, ulterior exterminat, nicidecum că România de azi ar fi fost Pecenegia. Dar chiar dacă nu ne convine, sunt și teorii care susțin că dacii au fost exterminați de romani. Altfel spus, după retragerea romanilor în anul 271, fosta Dacie a rămas un loc fără stăpân. Un loc în care, potrivit grecilor, au devenit stăpâni pecenegii.

România are, în Grecia, o ambasadă la Atena și un consulat la Salonic. România are, așadar, mijloacele necesare pentru a corecta erorile istorice, existente în Grecia, legate de România. Sperăm să fie vorba doar de erori fără intenție.

Mai multă istorie în școlile din UE

Acum o lună, președintele Klaus Iohannis a semnat, alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și de premierii Estoniei, Letoniei și Poloniei, Kaja Kallas și Mateusz Morawiecki, o scrisoare în care le cere liderilor instituțiilor europene includerea istoriei europene ca materie în programele școlare ale statelor membre UE.

“I have sent together with @GitanasNauseda ,@kajakallas @krisjaniskarins, @MorawieckiM a letter to EU institutions on the need to promote the European history & remembrance across the EU, which should become a part of all Member States national educational programs”, anunța, printr-un mesaj postat pe Twitter, președintele României, Klaus Iohannis.

Demersul acestor lideri din țările UE este menit în principal să combată propaganda Rusiei împotriva Ucrainei și a altor țări europene. Dar și alte erori privind istoria Europei, nu doar cele vehiculate de la Moscova, ar putea fi, cu acest prilej, combătute. Potrivit acestei solicitări, UE ar urma să realizeze o platformă care să ofere resursele politice și financiare pentru promovarea istoriei europene în sistemele educaționale din țările membre ale Uniunii Europene.

Este totuși de amintit că, în România, s-au descoperit urme lăsate de triburile de pecenegi.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă: Operațiunea “Explozia brândușei”

Știrea zilei de ieri: "Rusia bombardează masiv Kievul" nu a luat pe surprindere oamenii cerebrali. Era de așteptat. Putem vorbi despre Crocus, noul Casus...

Cresc importurile de electricitate din Ucraina după atacurile rusești

Importurile zilnice de electricitate din Ucraina vor atinge cel mai ridicat nivel din acest an, după ce o serie de atacuri cu rachete rusești...

Amenințarea teroristă cuprinde Europa. Italia a ridicat nivelul de securitate la maxim

Italia a anunţat că „vigilenţa şi controalele vor fi sporite” înainte de sărbătoarea religioasă de Paşte, ca urmare a atacului terorist petrecut la Moscova...
Ultima oră
Pe aceeași temă