Sondajele la iesirea de la urne au confirmat ierarhia primilor clasati in alegerile prezidentiale, asa cum a fost ea anuntata in ultimele saptamani de catre principalele institute de cercetare: Traian Basescu se va confrunta in turul II cu Mircea Geoana, in timp ce Crin Antonescu si Sorin Oprescu, singurii candidati care ar fi putut incurca planurile PSD sau ale PDL, au iesit din cursa. Cateva observatii la cald. Speranta coalitiei "322", ca Traian Basescu nu se va clasa printre primii doi si, implicit, ca dusmanul lor de moarte va fi expulzat de la Cotroceni fara drept de apel, s-a dovedit cat se poate de nerealista. "Wishful thinking" ar spune americanii – atat zel au pus in ultimele luni in incercarea de a ne demonstra ca Basescu este invins inca inainte de intra in ring, incat au sfarsit prin a se lasa convinsi de propria manipulare.
Sunt curios cum vor explica sefii unor institute sociologice "cercetarile" lor, promovate cu isterie de televiziunile anti-Basescu, care la un moment dat il plasau pe actualul presedinte pe locul trei in intentiile de vot, cu aproape 15% sub rezultatul de ieri. Si speranta electoratului de dreapta, care si-ar fi dorit sa aleaga in runda finala intre doi candidati din aceeasi zona a esichierului politic, s-a naruit. Crin Antonescu a avut sansa de a scrie istorie si de a scoate din cursa prezidentiala, pentru prima oara in ultimii 20 de ani, candidatul postcomunistilor. A reusit surprinzator de bine sa se scuture de eticheta de marioneta a lui Dinu Patriciu, a avut o prestatie ceva mai buna decat a adversarilor sai in cele doua dezbateri televizate si, foarte probabil, o mare parte din plusul de prezenta la vot inregistrat ieri i se datoreaza. A reusit sa scoata din casa numerosi nehotarati si i-a dat o lectie lui Basescu despre calitatile pe care bucurestenii inca le cauta intr-un candidat.
Din pacate, a mers pe mana principalilor sai sponsori, care au reusit sa il convinga sa nu-l atace deloc pe Geoana. Cu exceptia ultimei saptamani, Antonescu si-a orientat tirul exclusiv spre Basescu, crutandu-l pe candidatul PSD. Dupa cum se vede, a fost o capcana. Geoana intra in turul II, Antonescu si PNL raman cu buzele umflate, sperand doar la statutul de remorca pentru partidul care va da presedintele. Sponsorii nu au pierdut nimic. Daca le iese pasienta, Mircea Geoana ii va rasplati cel putin la fel de mult cat ar fi facut-o si Crin Antonescu.
Desi nu a intrat in finala, liderul PNL ar putea juca un rol decisiv in alegerea viitorului presedinte. Avand in vedere scorul relativ strans dintre Basescu si Geoana, electoratul lui Antonescu ar putea inclina balanta in favoarea oricaruia dintre ei.
O simpla recomandare de vot din partea lui Antonescu nu ar insemna mare lucru, dar anuntul unei aliante postelectorale cu PDL sau PSD si al unui guvern de coalitie in care PNL sa detina portofolii importante ar putea cantari suficient de mult ca sa mobilizeze din nou electoratul liberal pentru sustinerea unuia dintre cei doi candidati intrati in finala. In acest moment, PSD are prima sansa pentru o astfel de alianta, insa evolutia din ultima saptamana arata ca nici PDL nu sta cu mainile in san. Promisiunea lui Traian Basescu de a-l desemna, in cazul in care va fi ales, pe Klaus Iohannis ca premier al unui guvern PDL-PNL, despre care se vorbeste zilele acestea, ar putea fi o miscare spectaculoasa care i-ar da un avans considerabil in fata lui Mircea Geoana. Indiferent insa de strategiile celor doi de atragere a electoratului care a avut alte optiuni in primul tur, ne asteapta doua saptamani de foc. Inclestarea candidatilor celor mai puternice partide din Romania se va lasa cu scantei.
Masinariile de partid sunt turate la maximum, iar tensiunea confruntarii va creste exponential. Miza este uriasa si chiar si micul activist de comuna stie ce are de pierdut daca partidul sau rateaza presedintia si, implicit, conducerea guvernului. Intr-un moment de criza ca acesta, banii de la stat raman cei mai siguri si nimeni nu isi permite sa riste o debransare. Insa nu in strada se va purta cea mai dura batalie a acestei campanii. Ce s-a intamplat in ultimii cinci ani in Romania a enervat foarte multi oameni care erau obisnuiti cu un alt tratament din partea puterii, a presedintelui in special. Functionari importanti ai statului care i-au servit cu loialitate pe toti cei ce i-au lasat sa-si faca aranjamentele in voie au constatat, usor-usor, ca regulile jocului s-au schimbat. Printre ei, magistrati care imparteau dreptatea dupa cat de mult le pica in buzunare. Ofiteri de informatii care jucau puternic si in politica, si in economie.
Politisti care faceau parte-n parte cu infractorii. Generali de armata care isi carpeau
solda facand contrabanda cu motorina sau diplome false. Bugetari privilegiati care asteptau cu nerabdare sa-si incheie activitatea stiind ca vor primi pensii de lux. Ei si multi altii asteapta de mult ocazia de a-i plati o polita actualului presedinte. Din acest motiv, chiar daca unii nu il simpatizeaza in mod deosebit pe Mircea Geoana, vor trece cu totii, fara rezerve, de partea sa. si sunt o armata redutabila. Nu cantitativ, ci prin puterea de influenta asupra celor pe care ii au alaturi, dar mai ales in subordine. Toata aceasta masa de functionari, crescuti si osificati in convingerea ca ei fac tara sa se miste, ca nimic nu ar fi posibil in Romania fara experienta lor, va face ca lupta pentru alegerea viitorului presedinte sa fie una crancena. Pentru ca simt ca ar putea fi ultima la care iau parte. Pentru ca ar putea fi o lupta decisiva intre Romania trecutului si cea a viitorului.
