Mama unuia dintre suspecţii trimişi în judecată pentru furtul unor picturi de Picasso şi Monet le-a povestit procurorilor cum „a scăpat de probe“.
UPDATE: Olga Dogaru, mama unui dintre suspecţii acuzaţi că ar fi furat şapte tablouri din Olanda, şi-a schimbat luni, 22 iulie, declaraţiile date în faţa procurorilor şi a afirmat că de fapt nu ar fi distrus picturile celebre. Tribunalul Bucureşti a judecat recursul acesteia, a fiului său şi a lui Eugen Darie împotriva arestării lor preventive, ocazie cu care, întrebată de judecător ce s-a întâmplat cu lucrările, femeia a precizat că i-a fost teamă pentru situaţia fiului ei, dar că nu le-ar fi ars.
Schimbarea declaraţiilor nu a fost de bun augur pentru Olga Dogaru, magistraţii hotărând ca atât ea, cât şi ceilalţi doi să rămână închişi.
_ _ _ _
Cele şapte tablouri celebre furate dintr-un muzeu din Olanda nu vor mai fi găsite niciodată, deoarece mama unuia dintre românii acuzaţi în acest caz le‑a declarat anchetatorilor că le-a ars în soba casei sale din judeţul Tulcea. Specialiştii au identificat urme de vopsea, lemn şi cuie în cenuşa a ceea ce ar putea fi picturile de Picasso, Matisse şi Monet dispărute, reiese din rechizitoriul întocmit de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin care cei şase suspecţi au fost trimişi în judecată.
Picasso, ars împreună cu şoşonii
Mama lui Radu Dogaru, unul dintre cei care în octombrie 2012 au furat dintr-un muzeu olandez lucrările celebre, le-a mărturisit procurorilor că mai întâi le-a îngropat în curtea unei case părăsite, potrivit Mediafax. „În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne‑am deplasat pe seară, amândouă (cu Nataşa Timofei, prietena lui Radu Dogaru – n.r.), la domiciliul surorii mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile. Împreună cu Nataşa, ne-am deplasat la locuinţa acesteia şi am îngropat geamantanul în curtea casei de vis-à-vis de casa Nataşei, cunoscând că aceasta este părăsită“, se arată în declaraţia Olgăi Dogaru, consemnată în rechizitoriu.
Dar lucrările „Tête d’Arlequin“ de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune“ de Henri Matisse, „Waterloo Bridge“ şi „Charing Cross Bridge“ de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée“ de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan şi „Woman with Eyes Closed“ de Lucian Freud, evaluate la 100 de milioane de euro, nu au rămas acolo decât două zile.
Vezi în galeria foto cum arătau cele şapte capodopere pierdute.
„Eu cu Nataşa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis, şi patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Acestea le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ“, s-a confesat Olga Dogaru procurorilor.
Pe 13 februarie, după o percheziţie, mama suspectului s-a speriat şi mai tare şi a luat decizia care a lăsat Europa cu gura căscată. „Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus‑o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă“, a povestit Olga Dogaru despre gestul său.
Urme de vopsea în cenuşă
Deşi toată lumea speră ca tablourile să mai existe totuşi, datele de la Institutul Naţional de Criminalistică oferă puţine speranţe. „În proba de cenuşă pusă la dispoziţie s-au evidenţiat şi separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcţie, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foiţe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc.“, se arată într-un raport.
Ulterior, o expertiză desfăşurată la Muzeul Naţional de Istorie a României pare să confirme şocanta ipoteză. „Sunt urme (în cenuşa recuperată – n.r.) de pigmenţi extrem de tipici de culoare roşie, verde, galben. Este vorba în primul rând de o serie de substanţe precum calcitiul, folosită pentru pregătirea pânzei. Aceşti pigmenţi, în câteva cazuri, erau chiar ataşaţi de substratul de pictură, iar acesta la rândul lui purta urmele imprimate ale pânzei tabloului”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul muzeului, pentru Pro Tv. Chiar şi cuiele s-au dovedit a fi din secolul al XIX-lea şi au urme care arată că au ţintuit cândva lucrările în rame.
Procurorii o cercetează acum pe Olga Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
