Cercetarile arheologice reprezinta importante surse de documentare, menite a se integra in lucrari coerente ce au ca scop stabilirea datei nasterii si evolutiei unor asezari.
Mai ales pentru localitatile din sudul tarii, unde lipsesc informatiile scrise sau datele clare privitoare la infiintarea acestora, iar marturiile orale plutesc intre legenda si fictiune, dovezile arheologice sunt indispensabile. Atestarea identitatii localitatilor nu poate fi rodul fanteziilor, mai mult sau mai putin artistice, ci al lucrarilor realizate cu acribie stiintifica.
Din pacate, in ultima vreme, multe vestigii arheologice sunt distruse prin diferite lucrari de constructii de imobile, cai de acces, imbunatatiri funciare, exploatari balastiere, executate fara obtinerea autorizatiilor necesare de la Serviciul Arheologic din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor sau a avizelor de la Directiile pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National ale judetelor. Aceste documente au rolul de a proteja vestigiile istorice, fie prin supravegherea lucrarilor in zonele in care acestea se afla, fie prin interzicerea interventiilor ce le-ar putea afecta. Este inadmisibil ca munca unor oameni si a unor colective de cercetatori, desfasurata adesea in conditii precare, cu dotari si fonduri insuficiente, suplinite insa prin pasiune si vocatie, sa fie – la propriu – calcata in picioare.
Numai in judetul Calarasi, renumit prin descoperirile arheologice neolitice, care alcatuiesc celebrele Civilizatii Gumelnita, Boian si Dudesti, cu piese de o inestimabila valoare, dar si reprezentari importante ale Epocii Bronzului si Civilizatiei Geto-Dacice, in ultimul timp au fost semnalate agresiuni asupra unor situri arheologice, cum ar fi cel din punctul Ciorogarla, inscris pe lista Monumentelor Istorice din Romania. De asemenea, s-au produs distrugeri sau degradari ale necropolei medievale de la Cascioarele sau ale vestigiilor arheologice din zona Tariceni Ð Frasinetul de Jos. In alte cazuri, cum s-a intamplat langa Oltenita, in zona Potcoava, unde se sapa fundatia unei vile, numai interventia prompta si energica a directorului Muzeului Civilizatiei din Oltenita a stopat distrugerea inventarului unei necropole. Au fost salvate, astfel, importante vestigii privind istoria orasului, fiind recuperate din cele 91 de morminte 15 monede medievale de argint din sec. al XVI-lea, doua siraguri de margele de sticla, 10 inele de argint cu sotan si veriga torsionata. Asadar, e nevoie, pe langa o cercetare arheologica sistematica, desfasurata in campanii de lunga durata, ca arheologii si organismele de specialitate sa colaboreze in practicarea unei adevarate arheologii preventive.
