3.4 C
București
marți, 7 decembrie 2021
AcasăSpecialANALIZĂ. Judecătorii consideră abuzul în serviciu dezincriminat de decizia CCR? Un condamnat...

ANALIZĂ. Judecătorii consideră abuzul în serviciu dezincriminat de decizia CCR? Un condamnat a fost eliberat de o instanță, iar altă instanță a pronunțat achitări pentru abuz în serviciu. Liviu Dragnea folosește deciziile pentru susținerea OUG 13

Două decizii de la două Curți de Apel diferite pun pe jar societatea deoarece se speculează că ar fi anulat condamnări pentru abuz în serviciu.

Motivul invocat: fapta nu ar mai fi pedepsită de legea penală ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale de anul trecut, ce n-ar fi fost pusă de acord cu legislația în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare! Liviu Dragnea a interpretat deciziile instanțelor ca fiind dezincriminare a abuzului în serviciu care lasă vid legislativ, apărând  OUG 13. 

Sunt cele două hotărâri judecătorești consecințe ale unei decizii pronunțate anul trecut de Curtea Constituțională a României prin care s-ar abroga abuzul în serviciu, așa cum se speculează în spațiul public?

Crează precedent?

Au fost aceste două decizii judecătorești pronunțate abia acum, după ce puterea politică a vrut, în forță, printr-o ordonanță de urgență publicată noaptea, să golească de conținut infracțiunea de abuz în serviciu? 

Răspunsurile ni le dau un fost judecător de Curte Constituțională, profesor de Drept,  un judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună și condamnatul și inculpatul pentru abuz în serviciu, Liviu Dragnea, președinte PSD.

Ce reprezintă decizia Curții de Apel Alba Iulia. Motivarea

Decizia Curții de Apel Alba Iulia este, într-adevăr, o interpretare a deciziei 405 din iulie 2016 a CCR, în baza căreia s-a anulat o condamnare definitivă pentru abuz în serviciu. Instanța de la Alba Iulia a decis că un secretar general  al Consiliului Județean Hunedoara a fost condamnat pentru abuz în serviciu la trei ani cu executare, în baza unei hotărâri de guvern, nu în baza unui text cu valoare de  lege sau  ordonanță, cum a decis  CCR, anul trecut.

"Continuarea executării pedepsei ce i-a fost aplicată este lipsită de temei legal, întrucât fapta pentru care a fost condamnat nu mai are corespondent în norma penală (…)" susțin judecătorii în motivarea anulării condamnării.

În dispozitivul motivării NU se regăsesc argumente  care să înlăture circumscrierea legislației secundare în legea primară, în baza cărora s-a pronunțat anul trecut hotărârea de condamnare. Decizia CCR, în baza căreia s-a pronunțat anularea condamnării, prevede expres că dacă legislația secundară se circumscrie celei primare există infracțiunea de abuz în serviciu!

La prima instanță a Tribunalului Alba, judecătorul a considerat că cel condamnat definitiv a încălcat atât legea penală (primară), cât și hotărârea de guvern (act normativ secundar), și a respins anularea condamnării. Altfel spus,  Curtea de Apel, instanța superioară, a avut  opinie contrară și a decis anularea condamnării la trei ani închisoare cu executare.

De ce nu este precedent decizia de anulare a condamnării de la CA Alba Iulia

Decizia Curții de Apel Alba Iulia prin care s-a anulat o condamnare pentru abuz în serviciu nu reprezintă precedent, spune un judecător, membru CSM. Pentru a deveni precedent și a se institui practică unitară este necesară folosirea instituției întrebării prealabile la deslușirea unei probleme de Drept, în care se pronunță Plenul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Altfel spus, decizia trebuie să rămână una izolată până nu se pronunță Plenul Înaltei Curți. Ea poate fi și o eroare judiciară, având în vedere că instanța, e adevărat, inferioară, a avut opinie contrară, spune judecătorul.

Ce a decis Curtea de Apel Cluj

Decizia definitivă a Curții de Apel Cluj nu este o anulare a unei condamnări definitive, ci este o urmare a judecării ultimei căi de atac într-un dosar penal în care, pe lângă alte infracțiuni, există și fapte încadrate de procurori ca abuz în serviciu.

Curtea de Apel Cluj nu ar fi prima instanță care apreciază că nu sunt probe suficiente pentru a condamna definitiv o inculpare pentru abuz în serviciu și care ar aplica și decizia CCR care redefinește abuzul în serviciu. Din iunie anul trecut, de când s-a pronunțat  decizia CCR care redefinește infracțiunea, și până în prezent s-au mai pronunțat 13 achitări, dar au existat și 71 de condamnări definitive. În toate hotărârile judecătorești definitive s-a ținut cont de decizia CCR. 

Ce a decis CCR. A abrogat abuzul în serviciu?

Curtea Constituțională a stabilit anul trecut că infracțiunea de abuz în serviciu există doar dacă e sâvârșită “prin încălcarea legii”, iar  prin “lege”, statua Curtea, se înțelege acel act normativ care are “caracter de lege sau ordonanțe ale guvernului”, nu de hotărâri de guvern, ordine de ministru, hotărâri ale consiliilor locale, norme deontologice etc.

Altfel spus, CCR spune că există infracțiune de abuz în serviciu doar dacă autorul încalcă legislația primară (lege, ordonanță de urgență, ordonanță simplă), nu și dacă încalcă legislația secundară (hotărâri de govern, ordine ale miniștrilor, decizii ale consiliilor locale etc).

Fragmente esențiale din decizia CCR

“Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului. 

Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară, care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.

Ce înțelegem din fragmentele de mai sus?

Ne explică  profesorul de Drept, fost judecător constituțional. Și anume,  Curtea a decis că nu există infracțiune abuz în serviciu dacă  nu e săvârșită prin încălcarea unui act normativ cu valoare de LEGE. Însă,  în următorul paragraf, Curtea Constituțională explică și faptul că în procesul de elaborare, legile ( care sunt acte normative primare) conțin cadrul general, iar detalierea lor se face prin acte acte normative secundare, cum ar fi hotărâri de guvern. Ei bine, dacă detaliile din actele normative secundare sunt conținute de legea primară și se încadrează în limitele ei,  infracțiunea de abuz în serviciu EXISTĂ!

CCR nu a abrogat abuzul în serviciu!

Fostul judecător al Curții Constituționale, care a votat anul trecut decizia privind înțelesul ce trebuie dat  sintagmei “prin încălcare legii” din definiția abuzului în serviciu, ne-a declarat:

“Noi nu am abrogat o faptă penală, noi am interpretat. CCR nu abrogă legi penale, ci interpretează legile. Cine spune că,  dacă nu s-a dat o ordonanță de urgență în 45 de zile de la decizia CCR, e vinovata de abrogarea legii respective, fie manipulează , fie e prostie. Imediat după intrarea în vigoare a unei decizii CCR, atât instanțele, cât și parchetele le aplică potrivit interpretării CCR”.

Manipulări

În spațiul public au apărut opinii potrivit cărora abuzul în serviciu ar fi fost întru totul dezincriminat deoarece, anul trecut, Parlamentul sau Guvernul nu ar fi făcut modificari legislative în sensul decis de CCR în termenul maxim de 45 de zile. Au apărut și acuzații directe la adresa fostului ministru al Justiției, Raluca Prună,  că nu ar fi modificat, în 45 de zile, legea de incriminare a abuzului în serviciu prin înlocuirea sintagmei “în mod defectuos” cu “prin încălcarea legii” din definiția infracțiunii.

S-a mai afirmat că  Raluca Prună, care ar fi vinovată de dezincriminarea abuzului în serviciu pentru că, în ordonanța de urgență pe care a promovat-o pentru armonizarea legislației cu deciziile CCR și cu directive europene, nu a trecut și modificările făcute de CCR infracțiunii de abuz în serviciu.

Ce spune fostul ministru al Justiției, Raluca Prună

În postări pe Facebook,  fostul ministru al Justiției, Raluca Prună respinge acuzațiile potrivit cărora din cauza ei s-ar fi “abrogat” abuzul în serviciu. Raluca Prună susține:

“Guvernul Ciolos nu putea, prin OUG 18/2016 adoptata pe 18 mai 2016, să aducă în acord prevederea privind abuzul în serviciu din Codul Penal cu o decizie a Curtii Constitutionale care urma a fi pronunțată o lună mai târziu, pe 15 iunie 2016.

Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale este una interpretativă, prin care Curtea a precizat că <<neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi si ordonante ale guvernului” (paragraful 60 din decizia CCR, pentru cei care se îndoiesc).

Nu era nevoie de o modificare a textului din Codul Penal privind abuzul în serviciu pentru ca instanțele să știe cum să aplice legea – în sensul neechivoc al Deciziei de interpretare

Asta este ce a făcut și Curtea de Apel Alba Iulia, care a constatat încalcarea unei hotărâri de guvern, care nu e legislație primară, ergo ( prin urmare-n.n.) nu se reține abuzul în serviciu sub acest aspect. Instanța nu a făcut decât să constate că fapta s-a produs cu încălcarea unei norme secundare (hotărâre de guvern), nu a legislatiei primare, procedând în deplin acord cu Decizia 405/2016 a CCR. Evident, nu este vorba de nicio dezincriminare a abuzului în serviciu, ci de încadrarea, în speța dată, în limitele stabilite prin decizia CCR”.

Liviu Dragnea exploatează decizia instanței Curții de Apel Alba Iulia

Liviu Dragnea nu pierde ocazia de a folosi decizia de desființare a unei condamnări de abuz în serviciu. Aflat la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde e judecat pentru instigare la abuz în serviciu, Liviu Dragnea a încercat să acrediteze idea că dacă OUG 13 s-ar fi adoptat, o instanță de la Curtea de Apel alba Iulia nu ar fi considerat dezincriminat abuzul în serviciu și nu ar fi anulat o condamnare definitivă. El a refuzat să răspundă la întrebările punctuale referitoare la decizia Curții de Apel alba și la conținutul OUG 13.

De menționat că trei inculpate din dosarul lui Dragnea și-au recunoscut deja faptele și cer judecarea prin procedură simplificată pentru a beneficia de reducerea pedepselor.

Recunoașterea faptelor îngreunează apărarea președintelui PSD Liviu Dragnea deoarece inculpatele au declarant că au încălcat legea la instigarea liderului de partid.

Potrivit rechizitoriului, Dragnea, în calitate de președinte de Consiliu Județean, și-ar fi folosit funcția pentru a instiga la angajarea fictivă a două membre PSD la Directia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a primi salariu. Cele două au recunoscut că nu au muncit niciodată la Direcție, ci la sediul PSD, și au cerut judecarea prin procedura simplificată. Aceeași procedură a solicitat-o și un angajat al instituției publice.

Cele mai citite

Florin Cîțu, declarație neașteptată despre certificatul verde – VIDEO

Certificatul verde obligatoriu la locul de muncă este pe masa parlamentarilor, însă votul întârzie să apară. În România, rata de imunizare la aproape 1...

Prințul Nicolae și viitorul Coroanei

Mulți români se întreabă de ce nu avem o dezbatere națională privind forma de guvernământ a statului român

Adrian Năstase, victorie în instanță. Judecătorii i-au admis reabilitarea

Adrian Năstase are parte de vești bune. Magistrații la ICCJ i-au admis cererea de reabilitare depusă în urmă cu două luni. Decizia nu este...
Ultima oră
Pe aceeași temă