Cozma si ceilalti cinci co-inculpati, condamnati la 10 ani si, respectiv, cate 5 ani inchisoare pentru subminarea puterii de stat, s-au declarat nevinovati, cerand achitarea in Dosarul Costesti
Scandalos, consilierul juridic al MAI, parte civila in proces (care reprezenta un minister ce a suferit importante pagube materiale), a lasat la latitudinea instantei admiterea recursului formulat de Cozma
Condamnat ca infractor la 18 ani inchisoare in Dosarul mineriadei din 1991, Cozma a vrut sa para in fata instantei supreme si a camerelor TV un inculpat obisnuit cu „abuzurile si minciunile Parchetului General”. A venit chiar cu un nou „look”. De „intelectual” cu plete si ochelari, in vadit contrast cu imaginea de miner nemilos pe care o afisa in urma cu sase ani. Avocatul (PRM) Viorel Dumitrescu a incercat sa persifleze timp de mai bine de o ora continutul hotararii judecatoresti prin care Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis condamnarea la inchisoare a celor sase inculpati care au organizat si coordonat mineriada de la Costesti din ianuarie 1999. Instanta CAB i-a gasit vinovati de subminarea puterii de stat (art. 162 CP) in participatie improprie pe Miron Cozma; pe Dorin Lois (vicepresedintele Ligii Miniere); pe Ionel Ciontu (vicepresedinte Liga Livezeni); pe Constantin Cretan (Liga Rovinari); pe Romeo Beja (Liga Paroseni); pe Vasile Lupu (miner). Aparatorul celor sase inculpati, avocatul (PRM) Viorel Dumitrescu, a insistat timp de o ora asupra faptului ca instanta CAB nu a tinut cont de contextul social si economic in care s-au produs miscarea sindicala si evenimentele din ianuarie 1999 pe traseul Petrosani-Costesti (somaj, saracie etc.).
Circ penal cu citate… ziaristice
Un circ penal unicat in istoria instantei supreme a realizat avocatul Dumitrescu atunci cand, timp de 20 de minute, a citit ca argument in apararea inculpatilor pasaje din doua articole ale ziaristului Ion Cristoiu, publicate in 1999, pe tema „diabolizarii minerilor”. Mineri care – chipurile -, sustinea Dumitrescu, cu articolele de ziar in mana, nu au urmarit scopuri politice, ci doar sociale si profesionale. Avocatul Dumitrescu a mers pana acolo cu apararea sa „originala” incat a cerut achitarea clientilor sai deoarece „fapta nu exista” (potrivit articolului 10, lit. a, din CP). Multa vreme avocatul PRM Dumitrescu s-a razboit cu pasaje si probe din rechizitoriu care dovedeau ca inculpatii, in frunte cu Cozma, au organizat si coordonat actiunile minerilor la Costesti, actiuni prin care s-au inregistrat vatamari corporale grave in cadrul fortelor de ordine si s-a periclitat ordinea statului de drept.
Combustibili auto si alimente asigurate
Avocatului Dumitrescu i s-a parut normal faptul ca o parte din inculpati au asigurat combustibil pentru transportul auto si alimentele necesare hranei minerilor, care au lovit cu batele si rangile in fortele de ordine. Ne amintim ca in 1990, de pilda, aceleasi bande de mineri ai lui Cozma fusesera hranite si cazate de unitati ale MAI si MApN, sub coordonarea lui Ion Iliescu. Mai greu i-a fost avocatului PRM sa combata probatoriul din rechizitoriu prin care procurorii au stabilit ca inculpatii, prin functiile lor detinute in Liga Minerilor, au canalizat nemultumirile ortacilor (sociale, economice) spre sfera politicului.
„Actiuni violente”
Avocatul Dumitrescu, cu jumatate de gura, a fost nevoit sa recunoasca in discursul sau agresiv ca pe traseul Petrosani-Costesti „unii mineri s-au dedat la actiuni violente”.
Reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea recursului declarat de banda lui Cozma, solicitand mentinerea ca legala si temeinica a hotararii instantei CAB. Procurorul de sedinta a aratat ca „vinovatia cu care inculpatii au actionat este dovedita si nu se impune casarea deciziei CAB”. Procurorul a atentionat asupra probatoriului existent in materialele video anexate dosarului Costesti, unde imaginile practic vorbesc de la sine. Procurorul de sedinta a aratat ca faptele au existat, ca s-au petrecut asa cum au fost descrise in rechizitoriu. Acelasi procuror a subliniat faptul ca probatoriul demonstreaza depasirea cadrului social si profesional al miscarii sindicale din ianuarie 1999 si ca minerii, coordonati de sefii lor, au intrat in sfera politicului (cerand demiterea ministrului Industriilor, proferand insulte si batjocuri la adresa autoritatilor de stat).
„Un mic razboi civil”
Procurorul de sedinta a recitit pasajul in care se arata ca, la o sedinta a Consiliului de Coordonare a Ligii Minerilor, Cozma si locotenentii sai au declarat ca „toata actiunea noastra se transforma intr-un mic razboi civil”. Ca parti vatamate, unii angajati MAI, loviti sau batuti bestial la Costesti de catre mineri, au cerut condamnarea inculpatilor pentru faptele grave comise. Impresionanta a fost declaratia unei parti vatamate, mai precis un civil aflat in trecere pe la Costesti. Acesta a invederat instantei supreme ca minerii au fost asmutiti asupra sa de catre sefii lor, numai pentru faptul ca avea autoturismul cu numar de inmatriculare de Bucuresti. Instanta a ramas in pronuntare, dupa ce avocatul Dumitrescu a pus in discutie si schimbarea incadrarii juridice a faptei (din subminarea puterii de stat in tulburarea linistii si ordinii publice).
Escortat de politisti
Instanta urmeaza sa se pronunte, peste doua saptamani, in acest dosar. Dupa terminarea sedintei de judecata, Miron Cozma a parasit Bucurestiul escortat de politistii care l-au insotit si la venirea la judecata. Potrivit unei decizii a instantei supreme – prin care a fost condamnat la 18 ani de detentie pentru subminarea puterii de stat in timpul mineriadei din septembrie 1991 -, are interdictie de a intra in orasele Petrosani si Bucuresti timp de cinci ani dupa ispasirea pedepsei. Potrivit actului de acuzare, cei sase lideri sindicali, actionand impreuna, au determinat, inlesnit sau ajutat ca mase de oameni (unii dintre ei fiind chiar inarmati cu bate, rangi si topoare) sa comita fapte cu consecinte grave. Pe de alta parte, nu exista nici o proba din care sa rezulte ca liderii sindicali au fost inarmati, chiar daca actiunea lor a fost considerata similara celei armate. In 9 iulie 1998, Miron Cozma – condamnat pentru mineriada din 1991 – a fost eliberat din detentie, devenind membru al Partidului Romania Mare.
Mineriada de la Costesti, asalt impotriva democratiei
In ianuarie 1999, minerii au luat drumul Bucurestiului, avand exemplul mineriadei din septembrie 1991, cand, in urma miscarii lor, Guvernul Petre Roman a demisionat. Fortele de ordine au incercat sa-i opreasca in Defileul Jiului, insa capii Ministerului de Interne au dezvaluit punctele vulnerabile ale dispozitivelor, ceea ce a permis patrunderea in front a ortacilor. Acelasi lucru s-a intamplat si la Costesti, unde jandarmii – majoritatea militari in termen – au fost luati „prizonieri” de mineri. Potrivit evaluarilor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din 26 ianuarie 1999, cheltuielile si pagubele Ministerului de Interne, Ministerului Apararii si ale Ministerului Industriilor, inregistrate in perioada 18-22 ianuarie 1999, se ridica la 130 de miliarde de lei, fiind suportate din bugetul de stat. In 15 februarie 1999, Cozma a fost condamnat definitiv de Curtea Suprema de Justitie (CSJ) la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din septembrie 1991.
