Miercuri mă-ntorsesem acasă plouat tot de la manifestația de protest a fermierilor de la București, cu două vânătăi pe spate și o mână luxată, gen. Deci, ca să vă spun și vouă, am învățat două lucruri la protestul ăsta:
1. Nu ripostați când lucrurile se mai încing cu jandarmii la proteste, că iese mai rău. Ca un exemplu, atunci când s-a rupt cordonul la manifestație și era să intrăm în curte la Parlament, un jandarm mi-a dat două tonfe pe spinare. Eu am ripostat, i-am dat un cot în falcă și mi-am luxat mâna.
2. Nu mai faceți manifestații de protest la o zi după atentate cu teroriști arabi în Europa, că nu vă mai bagă nimeni în seamă.
Acuma, dacă atentatele erau în altă parte, în Suedia sau Finlanda, mai era ce mai era. Cine nu știe de ce să afle că într-un capitalism anterior România era poreclită „Belgia Orientului” și de atunci a rămas că nimic din ce este belgian nu le e străin la români. Gen, mă rog. Și, ca să fie tacâmul complet, vorba maseuzei erotice, fusesem încălțat cu o pereche de cizme noi, care mă umpluseră de bătături. Așa că am rugat-o pe nevastă-mea să intre pe Internet să caute ceva despre cum scapi de durerile de bătături. Se uită Zizi fain-frumos în laptop și zice:
– Hai c-am găsit ceva! Primarul Onțanu, arestat de DNA! Mă uit la ea năuc, când văd că începe să râdă de nu se mai putea opri și spune, gen:
– Păi, nu ziceai tu că te calcă pe bătături numai când îl vezi? L-a arestat, deci poți sta liniștit cu bătăturile. Și dă-i și râde mai departe.
Dacă nu v-ați prins încă, Zizi are un simț al umorului un pic mai ciudat. Pe de altă parte, are și simțul pericolului dezvoltat, așa că, după ce a văzut cât de încruntat eream, s-a întors în viteză la Google și după patru-cinci clickăieli se luminează la față:
– Hai că te-am scos. Am găsit ceva pe Feminis.ro. Fii atent! Dacă vrei să scapi de bătături şi să te simţi confortabil întreaga zi în noua ta pereche de pantofi, poţi încerca unul din cele două trucuri de mai jos: Unu! Pune-ţi în picioare o pereche de şosete subţiri şi încalţă-te cu pantofii buclucaşi. În timp ce îi porţi, încălzeşte-i cu un uscător de păr pentru aproximativ 10 minute.
Îmi pun eu șosetele subțiri în picioare, încalț cizmele buclucașe, bag foenul în priză și încep să umblu prin casă, încălzind cu el cizmele, din mers. Nu era simplu, că nu puteam merge decât în cerc, cât ajungea cablul de la foen, care foen mai trebuia să-l țin și exact între picioare, ca să încălzească cizmele egal. Când deodată aud că bate cineva la ușă și fără să mă gândesc, concentrat să nu scap foenul printre picioare cu aerul fierbinte în sus, strig: „Intră!”.
Deci se deschide ușa și apare polițaiul Rică Miluț, care se uită preț de douăzeci de secunde la mine cum mergeam în cerc, îmbrăcat numai în cămașă și chiloți, cu cizmele în picioare și încălzindu-le egal cu foenul.
– Îmi cer scuze dacă vă deranjez din vreo urgie sexuală de familie, sau ceva, zice el jenat. Dar, dacă ai zis să intru, am intrat, mai bâiguie și după aia se face roșu la față, complet. Sper că n-ai zis intră în sensul ca să particip și eu la ce faceți voi aici, nea Titi, că suntem în postul Paștelui.
– Stai relaxat, domnu’ Miluț, se bagă repede și nevastă-mea să salveze situația. E o metodă nouă de tratat bătăturile, am găsit-o pe Internet.
– Ei, dacă-i vorba de Internet se explică atunci, face el mai liniștit și se așază pe scaun, lângă masa pe care țin mereu sticla de țuică, își toarnă un pahar și-l dă peste cap, încă derutat. Ați auzit că colegii mei l-a arestat și pe Onțanu la București?, a continuat el, cam tam-nesam.
– Ceva-ceva am auzit, răspund eu și dau să vin la masă, să-mi torn și eu un pahar de țuică, dar cablul de la foen m-a tras înapoi și-am căzut grămadă cu picioarele în sus. Dar, să vezi reflex: foenul l-am ținut mai departe cu jetul de aer fierbinte pe cizme. Zizi a început să râdă iar, în vreme ce polițaiul și-a mai turnat un pahar și l-a dat și pe ăsta peste cap. Am rămas țeapăn pe podea, numai picioarele le mai mișcam, ca și cum aș fi mers mai departe, cum zicea la articol, dar cu cracii în sus.
– Am venit să-ți spun că ți-a clonat cineva pagina de Facebook, doamna Zizi! Exact după metoda folosită de infractori în cazul Andra Măruță, zice polițaiul repede, se uită iar la mine și mai bea un pahar de țuică pe nerăsuflate.
– Ce face?, zice Zizi și începe să clickăie la laptop. Da, domnule, uite că scrie că dau un Samsung S7 gratis dacă îmi dă omul un like și-o distribuire. Exact ca la Andra. O prostie mai mare n-am auzit!
– Păi, așa m-am prins de clonare, dar abia după ce am dat like și share ca proștii toți care eram la cârciumă, a zis Miluț vesel. Deci m-am pus în pielea agentului Marian Godină, că știți că el e modelul nostru, al polițiștilor, mai ales al celor de știu ce-i aia Facebook. Deci m-am gândit o secundă și mi-a și venit ideea.
– Ce idee?, zic eu cu ochii pe ceas, să văd când se fac zece minute, să pot opri foenul.
– Păi, dacă ar fi dat un telefon gratis doamna Zizi, în nici un caz n-ar fi fost Samsung. Toată populația din zonă știe că dânsa e fan iPhone. Și nu s-a născut încă fanul de iPhone care să scrie ceva la el pe Facebook despre Samsung.
Dacă n-aș fi fost deja pe spate, raționamentul lui Rică Miluț m-ar fi dat acuma. Ca să vezi ce înseamnă să ai un model ca agentul Godină în viață, gen.
– Hai c-am plecat, că mai am și alte chestiuni de investigat azi, a încheiat în triumf polițaiul și a și ieșit repede, ca să nu strice impresia. Cum se făcuseră ălea zece minute, am oprit foenul și m-am ridicat în picioare. De la atâta încălzit, cizmele se uscaseră pe picior ca iasca. Stăteau așa strâns, că nu-mi mai simțeam nici picioarele, darmite bătăturile. Înainte să leșin, am auzit-o pe Zizi care-mi citea trucul al doilea. „Ia o cremă sau o loţiune de corp la întâmplare şi aplică un strat subţire pe interiorul pantofilor, după care aplică şi pe laba piciorului un strat. Pielea pantofului se va înmuia considerabil, iar tu vei simţi pur şi simplu că pluteşti în pantofii tăi preferaţi.” Ce-i drept, până am atins podeaua, asta am simțit.
Cu stimă, Titi Smeureac, cioban freelancer
