In culisele guvernarii se stia de acum doua saptamani ca CEC nu va mai fi vandut, premierul Tariceanu si ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, luand aceasta decizie din doua motive: unul pragmatic, legat de pretul mic oferit de banca din Grecia, si unul politic, legat de un calcul de imagine. In contextul in care nu s-a stins inca ecoul scandalului privatizarii Petrom, contestata aprig de presedintele Basescu si de mass-media, Tariceanu a dorit sa evite un nou scandal, mai ales daca CEC-ul ar fi fost vandut pe o suma mica de bani. Potrivit unor surse din apropierea sefului Guvernului, Tariceanu a incercat sa arate prin aceasta miscare ca el nu face parte din categoria celor care „vand tara”. „Nu a vrut sa faca din CEC Petromul guvernarii Aliantei”, sustin sursele citate.
Pe de alta parte, privatizarea CEC a fost ratata si din cauze externe. Fostul ministru de Finante al PSD, Mihai Tanasescu, ne-a declarat ca banca ofertanta, OTP, nu se califica pentru a fi castigatoarea licitatiei, deoarece agentiile de rating au depunctat-o, ajungand chiar sub ratingul Romaniei. In plus, se pare ca insusi CEC-ul nu era tocmai pregatit sa fie vandut la un pret mai bun, de-abia de acum inainte urmand sa inceapa programe de restructurare si sa se lanseze noi produse financiare pe piata, astfel incat sa atraga mai multi clienti si sa devina mai atragator in ochii investitorilor. De mentionat ca, miercuri, in Senat s-a dezbatut motiunea simpla „Opriti privatizarea CEC”, depusa de PSD si PRM. In conditiile in care se cunostea de doua saptamani faptul ca privatizarea va fi blocata, s-ar putea spune ca Opozitia a avut „inspiratie” buna.
