Talibanii puneau la cale răpirea unor militari români din Afganistan

SUA au condamnat publicarea în presă a unor documente secrete americane privind presupusa susţinere a talibanilor de către Iran şi Pakistan, în timp ce Germania şi Marea Britanie au solicitat „examinarea” acestor dezvăluiri.

Site-ul WikiLeaks a publicat 92.000 de do­cu­mente secrete ame­ricane privind răz­boiul din Afganis­tan, documente care relevă zădăr­ni­cia eforturilor militare, corupţia forţelor afgane, masacrarea civililor şi intrigile serviciilor secrete pakistaneze (ISI) care ajută talibanii. Pentru a se apăra de tunetele şi fulgerele Penta­go­nului cauzate de această scur­gere majoră de informaţii, WikiLeaks a permis ca trei pu­blicaţii, New York Times, The Guardian şi Der Spiegel, să ana­lizeze docu­mentele şi să le pu­blice apoi toate în acelaşi timp. Ceea ce dezvăluie cele peste 92.000 de documente „uti­lizate de ofiţerii Pentagonului şi de trupele de teren” este faptul că Iranul participă în secret la cam­pania contra forţelor inter­naţionale conduse de SUA în Af­ganistan, furnizând talibanilor bani, arme şi antrenament, aceştia fiind susţinuţi şi de ISI. Că cele 300 de miliarde de dolari cheltuite de SUA după 2001 au fost în van, talibanii fiind mai puternici ca înainte de război, deţinând rachete tip Stinger cu care pot doboarî avioane. Docu­mentele în cauză, care acoperă perioada ianuarie 2004-de­cembrie 2009, relevă în special „jocul dublu” al Pakis­tanului, oficial un aliat al SUA, care permite membrilor servi­ciilor sale secrete să trateze di­rect cu talibanii în „sesiuni de stra­tegii secrete pentru organi­zarea de reţele de insurgenţi care luptă contra soldaţilor ame­ricani în Afganistan şi chiar pun la punct comploturi vizând asasinarea liderilor afgani”.

Potrivit NYT, Pakistanul şi liderii săi fac parte oficial din tabăra „occidentală”, susţinând reconstruirea unui stat viabil în Afganistan şi încasând pentru asta peste un miliard de dolari pe an din partea SUA. Pe de altă parte, pe sub mână, ISI ajută şi finanţează rebelii, atunci când nu îi conduce direct. Documentele arată cum directorul adjunct al CIA, Stephen Kappes, a furnizat liderilor pakistanezi dovezi demonstrând că ISI a contribuit la organizarea atentatului contra ambasadei Indiei la Kabul, în iulie 2008. Bilanţul: 41 de morţi şi zeci de răniţi. Luna următoare, ISI complota pentru asasinarea preşedintelui Hamid Karzai de către talibani. În prezent, ISI „lucrează” la susţinerea activă a liderilor insurgenţei afgane,  Jaluluddin Haqqani şi Gulbuddin Hekmatyar.

Militarii români, în vizorul talibanilor

Deutsche Welle arată că există sute de fişiere cu referiri la pre­zen­ţa română în teatrul de război din Afganistan. Astfel, liderul taliban cunoscut ca mollahul Dadullah plănuia, în noiembrie 2006, răpirea unor diplomaţi străini şi soldaţi români în re­giunea Kandahar. Un alt do­cu­ment relevă că, în martie 2007, trupa specială „Diablo” rapor­tea­ză o misiune tip „loveşte şi fugi” executată de militari români şi dă detalii tehnice despre ope­raţiune, printre care şi faptul că în apropierea unui bazar convoiul a lovit mortal un copil afgan.

Ce este WikiLeaks

WikiLeaks, iniţiatorul scan­dalului, este un site spe­ciali­zat în dezvăluiri militare, iar publicarea enormului dosar de documente secrete – 92.000 – reprezintă o operaţiune fără pre­ce­dent în istoria scurgerilor de informaţii. Fondatorul Wiki­Leaks, un fel de organizaţie inter­naţională iniţiată în 2006 în Suedia, este ziaristul australian Ju­lian Assange, fost hacker în adolescenţă. El trăieşte în se­cret şi se deplasează în func­ţie de proiectele WikiLeaks.  „Fur­nizorul” documentelor este un soldat de 22 de ani, Brad­ley Manning, în prezent arestat şi reţinut într-o bază militară din Kuweit. În cadrul măsurilor de securitate motivate de di­vul­­­garea documentelor, Pen­ta­­­gonul  anunţa pe 7 iunie ares­­­tarea soldatului Manning şi in­ten­sificarea eforturilor pentru lo­calizarea lui Assange. Manning a fost arestat după ce a făcut gre­şeala de a se confesa pe internet unui cunos­cut, Adrian Lamo, un pirat in­for­matic expe­rimentat. Man­ning i-a destăinuit lui La­mo că, lucrând ca analist de infor­maţii militare în armată la baza de operaţiuni avansate Hammer, de la est de Bagdad, a putut aduna o cantitate im­por­tantă de documente şi comu­ni­caţii interne ale armatei şi departamentului de stat. Lamo l-a denunţat pe Manning armatei şi FBI-ului.