Proiectul oprescian de realizare a unui inel de circulatie suspendat care sa atraga traficul dintre cele patru puncte cardinale ale Capitalei s-a impotmolit, dupa cat se pare, in stadiul tipic romanesc: licitatia studiului de fezabilitate fusese castigata de cine trebuie, asa ca se vor mai da cateva ture pana cand proiectul sa intre in linie dreapta.
Totusi, e cumplit ca nimeni nu ia atitudine fata de proiect in sine, unul dintre cele mai costisitoare si inutile proiecte gandite pentru Bucuresti de la Casa Poporului incoace. Un mamut care va bloca circulatia in nord timp de cel putin 4 ani pentru a ‘reusi’ sa nu schimbe cu mai nimic datele de trafic auto intre Vest, Nord si Est in Bucuresti. Iata de ce.
1. In primul rand este un proiect extrem de costisitor, Capitala fiind nevoita sa se imprumute de 700 de milioane de euro doar pentru jumatatea de nord a inelului, si asta doar declarativ, pentru ca stim ca in realitate costurile ajung sa se tripleze pana la finalizarea unui proiect de infrastructura romanesc.
In plus, majoritatea fondurilor se vor duce pe exproprieri intravilane, in contextul in care Primaria nu are bani pentru a realiza strapungerea pentru autostrada Bucuresti-Ploiesti, un proiect aflat in faza de finalizare si care se va opri la Centura tocmai din cauza costului urias al exproprierilor in zona intravilana.
2. In al doilea rand este un proiect de o utilitate trecatoare, pentru ca s-a demonstrat deja in toate capitalele europene ca fluidizarea traficului tine mai putin de megaproiecte destinate transportului auto individual, cat de accentul pus pe transportul in comun modern si accesibil.
In acest context, e uluitor cum Primaria nu are bani de noi linii de metrou, nu are proiecte de sortare a traficului auto individual din centrul orasului si nu sustine transformarea liniei de cale ferata care inconjoara orasul in linie de metrou usor, fapt care ar reactiva o buna parte din infrastructura deja existenta si ar diminua semnificativ traficul auto de tranzit spre locul de munca, cu costuri mult mai mici.
3. Primaria nu se consuma catusi de putin pentru proiectul realizarii celui de-al doilea inel de infrastructura la nivel de autostrada, gandit deja sa inconjoare Capitala la o distanta normala de oras (lasandu-i acestuia si spatiul ulterior de dezvoltare), care ar costa mai putin si ar fi mai eficient in eliminarea traficului de tranzit din interiorul orasului.
4. Se ignora faptul ca sunt zone in Bucuresti in care investitia in infrastructura ar avea efecte mult mai mari, cu costuri mult mai mici. Dau exemplul „strazii” Liniei, o strada-fantoma cu lungime de 7.4 kilometri care porneste din dreptul soselei de Centura, din Vest, si merge de-a lungul unei defuncte linii de cale ferata pana in spatele Palatului Cotroceni. Exista aici spatiu suficient pentru un metrou usor dublat de un bulevard cu trei benzi pe sens, fara a fi necesare demolari sau exproprieri, bulevard care daca ar fi legat direct de autostrada A1 si de centura ar diminua cu cel putin 50% traficul intens de pe bulevardul Iuliu Maniu si de pe bulevardul Timisoara.
Daca s-ar finaliza si cu un pasaj subteran (nu necesita exproprieri) care ar porni din spatele AFI Palace Cotroceni si ar iesi la suprafata 900 de metri mai incolo, pe bulevardul Eroilor, ar fi degrevate de 50% din trafic atat intersectia Razoare cat si Soseaua Cotroceni, blocate azi la ore de varf.
5. Este uimitor cum nu se asteapta a se vedea efectele pasajului Basarab cu privire la traficul pe directia Nord-Vest, tot la fel cum nu se asteapta efectele modernizarii partii de Nord-Est a Centurii, aflata si ea in proces de finalizare. Nimeni nu se astepta de exemplu ca pasajul de la Baneasa sa permita parcurgerea acelei zone in doar cateva minute – nu ar fi mai normal sa asteptam cateva luni pentru a vedea daca mai e nevoie de o dublare a cailor de acces dinspre Nord spre Vest prin mijlocul orasului?
In schimb, proiectul autostrazii suspendate ne este varat smechereste pe gat, pentru ca suntem prea ocupati pentru a reactiona impotriva lui.
Ar mai fi si altele, dar voi continua intr-o insemnare viitoare.
