"Suflet salbatic" este o poveste de dragoste in mijlocul lumii moderne, dure, ametitoare. Un film bizar, cu multa actiune, cu rata de sex si violenta foarte ridicata, in stilul specific al regizorului David Lynch.
Mai intai a fost cartea lui Barry Gifford, cu cele doua personaje ale sale, Sailor si Lula, un fel de Bonnie si Clydes, innebuniti dupa bani si teribil de indragostiti, care fug prin lume cu o masina. "Ceva in cartea lui Barry m-a zgaltait destul incat sa vreau sa petrec un an traind in aceasta lume", a spus David Lynch, care s-a si apucat de scris un scenariu plecand de la aceasta carte. Dupa numai sase zile, cu scriptul in mana, Lynch a deschis usile producatorilor, care au fost de acord sa lucreze impreuna cu conditia sa schimbe finalul povestii. Astfel ca Lynch s-a apucat din nou de treaba: "Barry Gifford mi-a spus ca pot face orice doresc. Pentru ca i-am spus ca iubesc cartea si vreau sa fiu cat mai aproape de esenta ei. M-am gasit intr-o pozitie ciudata: daca ii dadeam un final fericit, insemna sa fie un succes comercial. Dar bine am facut, pentru ca, cinstit, materialul urla ca trebuie sa fie asa." Nuvelei scrise de Barry Gifford, Lynch ii adauga un scenariu cu crime, o intruchipare a lui Elvis, cateva scene de tortura, un sindicat al drogurilor, niste gandaci de bucatarie, dar si numeroasele trimiteri la "Vrajitorul din Oz" pe care Lynch il apreciaza ca "un vis frumos, emotionant, fantastic".
Dupa spusele regizorului, inca de la citirea cartii i-a atasat lui Sailor chipul lui Nicolas Cage, iar Lula a fost intotdeauna actrita Laura Dern. "stiam ca Laura Dern are un minunat accent sudist si nu era greu sa vad ca arata foarte bine", a explicat Lynch. "stiam si ca este foarte inteligenta, ca poate intelege personajul Lula si il poate interpreta bine. De asemenea, am vazut-o in viata reala facand un lucru sudist excentric; asa ca Lola isi spune de multe ori replicile in timp ce mesteca guma."
Cage, actor excentric prin excelenta, este aici Sailor Ripley, un pusti ciudat care traieste pentru Elvis si jacheta lui de piele, dar mai ales pentru prietena lui, Lula, genul de printesa rebela senzuala, prostuta, din categoria albilor saraci din America. "Suflet salbatic" incepe deci cu capriciosul Sailor care, aflat in legitima aparare, ucide un barbat, dupa care, impreuna cu Lula, goneste cu o masina prin New Orleans si Texas. Mama isterica a fetei (interpretata de mama adevarata a lui Dern, Diane Ladd), jura ca Sailor nu o va mai vedea pe fiica sa. Cum cuplul scapa fugind in Sud, ea il angajeaza pe prietenul sau detectiv (Harry Dean Stanton) si pe un mafiot sa-l ucida pe Sailor si sa-i aduca copilul inapoi. Filmul este un "road-movie" socant pe alocuri, erotic uneori. Calatoria cuplului ii duce in final la un motel intr-un oras din Texas numit "Big Tuna" – aici au loc scene degenerate, cu orori, cum ar fi de exemplu staruri porno grase, dansand goale.
Jocul Laurei Dern este excelent, foarte senzuala in scenele cu Cage, pasionata, lipsita de inhibitii, dar si de vanitati. Isi aprinde tigara dupa tigara, iar guma de mestecat o face sa fie ea insasi. Sexul este o parte centrala pentru "Suflet salbatic" la fel cum este in cam toate filmele lui Lynch. "Sexul este o poarta catre ceva atat de puternic si de misterios", spune el, "dar filmele il redau de obicei intr-o maniera plata. Fiind prea explicit, nu reda aspectul mistic; oamenii nu vor sa vada sex, cat vor sa simta emotia care il insoteste. Sailor si Lula sunt intr-adevar indragostiti unul de altul si sexul este si el fericit. Te simti bine privindu-i iubindu-se, este parca ceva sanatos!"
Ideea cu Sailor innebunit dupa Elvis Presley a fost tot a regizorului David Lynch, caruia i s-a parut interesant ca Nicolas Cage sa si cante. Mai mult, Cage i-a propus lui Lynch sa poarte o jacheta din piele de sarpe, detaliu pe care regizorul l-a adaugat imediat in scenariu, gasind ca este excelent ca mai multi oameni sa participe la realizarea povestii. "In felul acesta un lucru duce la un altul si nasterea unui film se transforma intr-o calatorie fantastica. Nicolas a fost excelent: ii place sa incerce lucruri noi si sa vina cu idei. Orice actor bun are calitatea aceasta pana la un punct, dar Nick are o fascinatie fata de lucrurile anormale mai mare decat a altora", a spus Lynch.
Focul este motivul dominant al filmului. Tatal fetei se stropeste cu cherosen si isi da foc, iar unchiul Pooch Fire (Marvin Kaplan), moare intr-un incendiu izbucnit dupa un accident de masina. Se intoarce mereu la imaginea aprinderii unui chibrit, o casa este in flacari, iar intensitatea este intretinuta in prima jumatate a filmului de poezie incendiara, de imaginea abstracta a Iadului si de muzica foarte buna, de la simfonica la una extrem de zgomotoasa.
Pelicula are o structura dificila, care permite unor lucruri aparent fara legatura cu subiectul sa se intample. Este o intalnire de incidente bizare, pe placul lui Lynch, cu personaje care apar si dispar imediat. In drumurile lor, cei doi indragostiti intalnesc o psihopata (Willem Dafoe) care si-a pierdut capul intr-un mod spectaculos intr-un jaf de banca. Isabella Rossellini trandaveste in usa unei colibe negre ca taciunele, iar Sheryl Lee (Laura Palmer din "Twin Peaks") pluteste la finalul filmului ca vrajitoarea cea buna. Grace Zabriskie este un asasin alienat cu un picior stramb, iar W. Morgan Sheppard apare drept o persoana numita Mr. Reindeer, care poate fi vazut intr-o toaleta alaturi de o fata dezbracata. Toti oamenii sunt niste caricaturi, niste ciudati din capul locului, de care cuplul indragostit se loveste la tot pasul. "Intreaga lume are un suflet salbatic si o minte ciudata", spune Lula spre finalul filmului. In "Suflet salbatic" este vorba despre a gasi dragoste in Iad, acesta din urma fiind chiar viata moderna. "Cele doua personaje principale au un tip de putere interioara care sa-i ajute sa treaca peste orice adversitati. Mi-am dat seama ca pot sa-i plimb prin Iad si totusi sa termine totul cu bine!", a explicat Lynch. Dupa spusele sale, "Suflet salbatic" este un film mult mai dur decat "Twin Peaks" si nu este pentru oricine.
Premii obtinute
» Palm d’Or la Cannes pentru regie – David Lynch (1990)
» nominalizare la Oscar pentru cea mai buna actrita intr-un rol secundar – Diane Ladd (1991)
» nominalizare la Premiile BAFTA pentru cel mai bun sunet (1991)
» nominalizare la International Fantasy Film Award, categoria "cel mai bun film" (1991)
» nominalizare la Globul de Aur pentru cea mai buna actrita in rol secundar – Diane Ladd (1991)
» premiul Independent Spirit Award pentru cea mai buna imagine- Frederick Elmes (1991)
» nominalizare la Independent Spirit Award pentru cel mai bun actor intr-un rol secundar – Willem Dafoe (1991)
