24.2 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSpecialSub asediul Dunării: improvizaţia a înlocuit tehnica la Galaţi

Sub asediul Dunării: improvizaţia a înlocuit tehnica la Galaţi

O bună parte din oraşul Galaţi trăieşte în acest moment sub teroarea Dunării. Locuitorii din zona portului îşi fac singuri stăvilare de teamă ca digul la care lucrează autorităţile să nu cedeze. Efortul uriaş de acum ar fi putut fi evitat dacă s-ar fi aplicat proiectul tehnic conceput în urmă cu patru ani împotriva revărsării Dunării.  

De două zile, sute de jandarmi, pompieri şi militari muncesc neîntrerupt  la Galaţi, alături de localnici, pentru construirea digului care să apere oraşul de „cel mai mare dezastru de după al doilea război mondial”. „Sunt din ce în ce mai multe cazuri de locuitori din Valea Oraşului, care vin să lucreze la dig, ca voluntari”, ne-a declarat viceprimarul Galaţiului, Nicuşor Ciumacenco.

În spatele digului de 4,5 kilometri ridicat de autorităţi, disperarea oamenilor este fără margini. Cartierul Port a mai fost inundat în urmă cu două săptămâni. Atunci au fost depăşite de situaţie electropompele ce scot apa din canalizările străzilor din cartier. Acum, locuinţele sunt ameninţate de viitura de pe Dunăre. Ca să scape de furia apelor care îi ameninţă, oamenii au început să îşi facă singuri diguri în curţi.

„Am cumpărat balast, am cumpărat saci de rafie, am plătit transportul, am luat sfoară, folie şi încercăm să ne protejăm casa”, spune Gabriela Cuculă. Totul a costat-o aproape 500 de lei. Femeia ne-a mărturisit că se teme că digul ridicat de autorităţi ar putea ceda.

Ca şi alţi locuitori ai cartierului, Gabriela Cuculă este însă nemulţumită că autorităţile nu discută cu ei. „Trebuie să avem noi grijă de noi, pentru că pe ei nu îi interesează de soarta nostră. Dacă ei protejează peste Dunăre nişte terenuri cu sare pe ele, pe care nici nu sunt culturi şi pun în pericol toată industria din Valea Oraşului şi 7.000 de oameni, la ce să mă aştept din partea lor?”, spune Gabriela Cuculă. Femeia crede că deputatul din Colegiul 1 Florin Pâslaru (PSD) ar fi trebuit să vină să discute cu ei: „Avem deputat de colegiu. Era normal să vină  printre cetăţeni, să ne adune şi să ne explice ce se întâmplă”, reclamă aceasta.

Digul gonflabil

Dunărea a depăşit cotele istorice din 2006 la Brăila (cu 20 centimetri), la Galaţi (cu 13 centimetri) şi Feteşti (cu 22 centimetri), în timp ce pe sectoarele din aval de Porţile de Fier nivelul este în creştere cu 2-3 centimetri pe zi, potrivit Administraţiei Naţională „Apele Române” (ANAR). În aceste condiţii, ANAR avertizează că presiunea apei asupra digurilor se va menţine o lungă perioadă de timp, putând apărea evenimente neprevăzute.

Pe lângă cele trei scenarii de executare a unor breşe controlate în digurile de la Dunăre, la Galaţi s-a decis consolidarea digului construit în ultimele zece zile de primărie, extinderea acestuia pe o lungime de 4,5 kilometri şi amplasarea peste digul din saci cu pământ a unuia gonflabil, umplut cu apă. „Barajul este ridicat pe cheul Dunării, de la Căpitănia Portului Galaţi la Liceul de Marină şi în continuare pe str. Moruzzi, până la Şantierul Naval”, ne-a spus viceprimarului Galaţiului, Nicuşor Ciumacenco. De duminică seara, în zona Portului muncesc cei 1.400 de salariaţi ai ISU, veniţi de la inspectoratele din Muntenia şi Ardeal, dar şi sute de militari, jandarmi gălăţeni. Câteva sute de angajaţi ai regiilor municipalităţii ajută şi ei la diguri. Cei de la Apă Canal SA „blindează” canalizările cu saci cu pământ, pentru că presiunea apei din Dunăre are tendinţa de a arunca în aer capacele canalizărilor. Apa infiltrată pe sub cheu era evacuată cu zece motopompe.

Pierdere zilnică de 45 milioane de euro

Potrivit viceprimarului Mircea Răzvan Cristea, dacă digul nu va rezista, vor fi înregistrate pierderi de sute de milioane de euro. Numai pierderile din producţie ale firmelor de pe Platforma Industrială Est ar fi de 45 milioane de euro pe zi. „În condiţiile în care digul n-ar rezista, am inunda un sfert din Galaţi, asta înseamnă activităţile de la şantierul naval, portul, vama. Sunt aproape 12.000 de locuri de muncă în zonă, în jur de 45 de milioane de euro este pierderea zilnică şi în jur de 250 de milioane de euro pierderile de proprietate din Galaţi. Cred că ar fi cel mai mare dezastru urban din România după cel de-al doilea război mondial”, a precizat viceprimarul. (Pentru instituţiile rămase în afara digului, vezi caseta de sus.)

Soluţia inteligentă

Mulţi gălăţeni se întreabă în aceste zile de ce nu a fost pusă în practică soluţia tehnică hotărâtă după inundaţiile din 2006. Ministrul Mediului de atunci, Sulfina Barbu, şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, au fost de acord cu renaturarea Luncii Dunării în zona Galaţiului şi a zonei Lacului Brateş, ceea ce ar fi însemnat refacerea ecosistemului de dinainte de perioada „agriculturii intensive”. Atunci, Ministerul Mediului a stabilit promovarea unei hotărâri de guvern pentru asigurarea fondurilor necesare realizării unui studiu privind reamenajarea fluviului Dunărea. Implementarea rezultatelor acestui studiu a fost stabilită pentru perioada 2008-2012. Tehnic, ar fi însemnat ca vizavi de Galaţi, pe malul tulcean, să fie înfiinţat un polder (porţiune de uscat aflată sub nivelul apei) care în perioadele când vin viituri pe Dunăre să preia surplusul de apă. Era prevăzută o renaturare a zonei Lacului Brateş, prin extinderea suprafeţei de luciu de apă. Nu s-a mai întâmplat însă nimic de atunci legat de acest proiect. 

Plouă până la sfârşitul săptămânii

Meteorologii spun că vremea va fi în continuare instabilă, cel puţin până la sfârşitul săptămânii, cu precipitaţii şi intensificări ale vântului. „Nu scăpăm de ploi toată săptămâna”, a anunţat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, în cadrul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă întrunit la Palatul Victoria. Dacă până mâine ploile afectează Moldova şi Transilvania, de joi şi până sâmbătă ele se mută în Muntenia, Dobrogea şi Ialomiţa, potrivit Realitatea.net. Hidrologii menţin la rândul lor atenţionările de cod roşu în zilele următoare, pe Prut, Siret şi Dunăre debitele fiind în creştere din cauza viiturilor.

Pagube de zeci de milioane de euro

Traficul rutier pe opt drumuri naţionale este blocat de inundaţii. Mai sunt afectate şase secţiuni de cale ferată. Ministerul Transporturilor aşteaptă retragerea apelor pentru a evalua pagubele. Se estimează că acestea sunt de zeci de milioane de euro. Circulaţia pe zece drumuri naţionale este întreruptă sau se desfăşoară cu dificultate ca urmare a inundaţiilor, potrivit Ministerului Transporturilor. Nu se poate circula pe DN17A (Rădăuţi- Ratoş, judeţul Suceava), DN22 (I.C.Brătianu-Gărvan, jud.Tulcea) şi DN2B (Şendreni-Movileni, jud.Galaţi). Traficul era îngreunat pe DN 12A (pe sectoarele Miercurea Ciuc-Lunca de Sus în jud.Harghita, Beleghet – Goioasa,  Ghimeş şi Ghimeş-Palanca în jud. Bacău), DN12C (Gheorghieni-Lacu Roşu, jud.Harghita), DN17A (Marginea şi Vatra Moldoviţei, jud.Suceava), DN22 (Smârdan-Măcin, jud.Tulcea), DN2K (Arbore, jud. Suceava). Cheurile porturilor Galaţi, Brăila, Tulcea, Corabia, Calafat, Bechet, Călăraşi sunt inundate.

Ajutorul UE: diguri gonflabile, pompe si veste de salvare

Belgia si Austria au trimis ajutoare urgente in Romania, dupa ce Bucurestiul a cerut, vineri 2 iulie, sprijinul Uniunii Europene pentru a face fata inundatiilor, solicitand Mecanismul UE de Protecţie Civilă. Belgia a trimis o echipa de 8 experti care au ajuns luni in Romania, transportand sisteme de pompare a apelor uzate, generatoare şi o unitate de purificare a apei, o parte din acestea preluate pe drum din Austria. Alte ajutoare au fost propuse de Franta, de tarile baltice si de Polonia. La Bruxelles, Kristalina Gheorghieva, comisar european pentru Cooperarea Internaţională si Ajutorul Umanitar, a precizat ca interventia UE intr-un asemenea caz are loc in mod automat, in momentul in care cererea e formulata, responsabilitatea definirii importantei dezastrului fiind lasata in seama statului afectat. In cazul de fata, cerintele Romaniei au fost foarte precise: diguri gonflabile (10.000 metri), pompe (120 bucati), generatoare de energie (10), sisteme de purificare a apei (10), kituri pentru iluminat (10) şi, in finalul listei de cereri de ajutor, 100 de veste de salvare. Intrebata de Romania Libera daca nu considera ca o centralizare a capacitatii de depistare a dezastrelor la nivel european ar fi mai eficace, responsabila cu ajutorul umanitar, Kristalina Gheorghieva, a declarat ca nu considera acest lucru necesar. „Daca tarile ar crede ca responsabilitatea prevenirii ii revine altcuiva, atunci n-ar mai avea stimulentul de a-si pune la punct propriile lor mecanisme de reactie.Daca Bruxelles ar fi responsabil, atunci Romania n-ar mai investi suficient in prevenirea dezastrelor. Ideea e: dezastrul se intampla la voi, atunci voi trebuie sa luati deciziile.” (Dan Alexe, corespondent la Bruxelles)

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă