Reforma in justitie in Romania este perceputa atat de practicienii din sistemul judiciar cat si de justitiabili drept "o forma fara fond" ce ramane doar la stadiul de discurs al politicienilor, potrivit unui studiu Gallup dat publicitatii miercuri, relateaza Mediafax.
Totusi, desi aprecierile expertilor citati in studiu cu privire la reforma in justitie sunt predominant negative, acestia au remarcat "o evolutie" a sistemului judiciar, iar in ultimii trei-patru ani au existat cateva schimbari, datorate in special presiunilor exercitate de Uniunea Europeana.
"Procesul de reforma este perceput ca fiind unul lent si asupra caruia nu exista un punct comun de vedere, fapt ce afecteaza rezultatele scontate", se mai arata in studiul citat.
Una din cauzele pentru care reforma nu reuseste sa aduca schimbari importante si sesizabile este, in opinia respondentilor, lipsa vointei politice in acest sens.
"Uneori chiar daca intentiile politicului sunt considerate ca fiind pozitive, menite sa aduca imbunatatiri reale, lipsa unei strategii asumate de toti actorii implicati (practicieni-magistrati si avocati, Ministerul de Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, ONG-uri) conduce la obtinerea unor rezultate insatisfacatoare sau negative", se precizeaza in studiul citat.
Principalele neajunsuri cu care sistemul judiciar in ansamblul sau se confrunta sunt nivelul mare "incarcare" cu dosare a fiecarui judecator si procuror – fapt ce determina durate mari de solutionare a dosarelor sau a urmaririlor penale – sau instabilitatea legislativa si legislatia lacunara, interpretabila – ceea ce conduce de multe ori la solutii eronate sau la vicii de procedura.
"Incarcarea mai mare se regaseste la nivelul judecatoriilor si parchetelor de pe langa Judecatorii. Acest aspect se rasfrange si asupra eficientei instantelor si parchetelor, astfel ca la nivelul Judecatoriilor se inregistreaza cea mai scazuta rata de solutionare a dosarelor. (…) Instabilitatea legislativa diminueaza oportunitatile de specializare a magistratilor", se mai arata in studiul Gallup.
Expertii intervievati de Gallup pentru realizarea studiului au mentionat si o serie de imbunatatiri produse in ultimii ani, "schimbari pozitive ce se reflecta in activitatea zilnica". Printre acestea sunt enumerate cresterea nivelului de dotare materiala a instantelor si parchetelor, distribuirea aleatorie a cauzelor – menita sa creasca gradul de independenta a magistratilor – sau cresterea gradului de transparenta prin instituirea obligatiei ca fiecare instanta sau parchet sa aiba purtatori de cuvant care sa tina legatura cu presa.
Studiul Gallup se bazeaza pe o analiza cantitativa si pe una calitativa a sistemului judiciar.
Analiza cantitativa a constat in trei anchete corespunzatoare a trei populatii tinta: publicul larg, experti din sistemul juridic si instante sau parchete ca institutii in sine.
Ancheta asupra publicului larg a fost efectuata pe un esantion probabilist multistadial de 1.200 de persoane, cu varsta de 18 ani si peste. Ancheta asupra expertilor din sistemul judiciar a fost realizata prin posta, pe un esantion proiectat de 1.200 de persoane, alcatuit din 400 de judecatori, 400 de procurori, 200 de avocati si 200 de oameni din corpul tehnic judecatoresc. La intrebarile primite prin posta au raspuns, insa doar 56 la suta dintre cei chestionati. Astfel, Gallup a primit raspunsuri de la 934 de experti: 333 de judecatori, 269 de procurori, 181 de grefieri, 151 de avocati, 153 de presedinti de instanta, si 128 de sefi de parchet.
Analiza calitativa a constat in 68 de interviuri semi-structurate cu experti: judecatori, procurori, avocati, jurnalisti si activisti ONG.
