Pana la punerea in aplicare a hotararii CEDO, adevaratii proprietari trebuie sa se lupte in continuare, in justitie, cu statul roman si cu chiriasul devenit proprietar (cumparator de rea-credinta) Helmuth Duckadam. Sentinta CEDO, mediatizata saptamana trecuta de ziarul nostru, inseamna deschiderea unei noi jurisprudente in Romania in materie de retrocedare a unor case nationalizate cumparate de chiriasi prin rea-credinta, adica avand cunostinta ca se afla in proces de revendicare pe rol.
Mostenitorii familiilor Strain si Stoienescu declara ca asteapta sa vada „daca statul roman, prin agentul sau guvernamental, va declara recurs la Strasbourg impotriva deciziei CEDO”. Radu Strain considera ca, „in mod normal, statul ar trebui sa restituie suma de 37 milioane de lei, la valoarea actualizata astazi, platita de fostul portar Duckadam in 1996, cand a cumparat imobilul ca un chirias de rea-credinta; numai dupa incheierea tuturor procedurilor poate avea loc punerea in posesie”.
80 de mii de euro despagubiri sau evacuarea lui Duckadam
Amintim faptul ca Duckadam, stresat de justitie, nu mai locuieste de aproape doi ani in vila de la Arad. Mai mult, fostul portar incearca acum sa vanda unei terte persoane acel imobil. Duckadam a declarat recent in presa centrala ca tot ce se intampla cu acel imobil este problema statului roman, si nu a lui.
CEDO a stabilit ca statul roman, daca refuza sa se conformeze hotararii de la Strasbourg, sa le plateasca proprietarilor vilei din Arad suma de 80.000 de euro ca despagubiri materiale, 5000 de euro ca daune morale si aproape 2000 de euro drept cheltuieli de judecata. Guvernul Romaniei, parat in aceasta cauza, este obligat ca in termen de trei luni de la ramanerea definitiva a deciziei CEDO (pronuntata la 21 iulie a.c.) sa restituie imobilul fostilor proprietari (Horia Stoienescu, Felicia si Mircea Stoienescu, Delia Strain si Marina Tauceanu). „Este greu de crezut ca statul roman il va tolera in continuare pe chiriasul-cumparator de rea-credinta Duckadam si ca va accepta sa plateasca din bugetul public aproape 100.000 de euro”, este de parere Radu Strain, unul dintre mostenitorii vilei din centrul Aradului, cumparata ilicit in 1996 de fostul portar al echipei Steaua.
Reaua-credinta a cumparatorului Duckadam a fost constatata de CEDO, deoarece imobilul se afla intr-un litigiu juridic deschis in justitie de fostii proprietari.
Se recunoaste continuitatea dreptului
de proprietate chiar dupa nationalizare
Avocatul familiei Strain-Stoienescu, Alexandra Razvan Mihalcea (artizanul actiunii de la CEDO), a precizat ca mai sunt etape de parcurs pentru ca adevaratii proprietari sa-si redobandeasca vila: „Vom face, conform procedurii civile actuale, o cerere de punere in acord a hotararii irevocabile, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, in 1999 (hotararea atacata la CEDO), cu decizia de la Strasbourg.
Vom solicita in continuare ca statul roman, care a furat de fapt proprietatea in 1950, sa restituie imobilul in natura.
Principalul castig pentru jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar si a instantelor romane il reprezinta insa recunoasterea continuitatii chiar dupa nationalizare a dreptului de proprietate asupra unui bun preluat abuziv de stat si existenta lui ca drept legitim in momentul intrarii in vigoare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului in Romania – anul 1994. Cu alte cuvinte, dupa 1994 orice deposedare trebuia facuta de stat cu respectarea Conventiei Europene, adica in urma unei juste si prealabile despagubiri. Or, in nici unul dintre dosarele similare existente pe rolul instantelor in prezent in Romania aceste conditii nu au fost indeplinite”.
