Debuturile – cheia viitorului
O recenta Retrospectiva a filmului romanesc redactata de Centrul National al Cinematografiei ne arata la rubrica premiere (in ultimii patru ani) o productie aproape normala: 7 titluri in 2001, 10 in 2002, 7 in 2003 si 12 in acest an. Cinci titluri din cele 36 de filme nu sunt realizate cu credit financiar rambursabil catre Centrul National al Cinematografiei („Dupa-amiaza unui tortionar”, „Garcea si oltenii”, „Callas Forever”, „Niki Ardelean, colonel in rezerva” si „Cold Mountain”). Se pot nota cu rezultate mai mult sau mai putin fericite un numar de 11 debuturi regizorale (Sinisa Dragin, Cristi Puiu, Antoniu Berenyi, Cristian Mungiu, Adrian Popovici, Radu Munteanu, Adrian Enache, Titus Muntean, Calin Netzer, Napoleon Helmis si Catalin Saizescu). L-am considera debutant in filmul de fictiune de lungmetraj si de Tompa G'bor, daca filmul sau „Satul scufundat” ar fi fost propus pentru difuzare in Romania (se pare ca el nu a rulat decat in Ungaria).
Capitolul scurtmetraje cuprinde pentru aceeasi perioada o productie de 31 de titluri (sase fiind produse de Total Professional Records), din care doar 23 de titluri sunt inscrise si ca premiere (restul fiind nedifuzate, dar nici premierele neavand o viata prea buna sau indelungata pe ecrane).
Dintre coproductiile internationale voi mentiona, doar pentru ultimii doi ani, o recolta de 17 titluri realizate in baza Conventiei europene asupra coproductiilor, mentionand cuantumul participarii romanesti: „Modigliani” (Romania – 17,6 la suta), „Out of Season” (20,2 la suta), „Fire” (42 la suta), „The Square Circle” (49 la suta), „House of Nine” (20 la suta), „Tornado” (33 la suta), „American Haunting” (32 la suta), „Joyeux No‘l” (10 la suta), „The Drop” (32,41 la suta), „Archibishop's Visit” (14 la suta), „Samantha's Child” (55 la suta), „7 Seconds” (37,5 la suta), „Man with a Camera” (55 la suta), „The Painter” (60 la suta), „Quand le cerveau sort de la tte” (35 la suta), „Le livre ' rendre” (10 la suta), „Seed of Chucky” (participarea romaneasca nu este detaliata). Aceste filme sunt produse de Media Pro Pictures, Castel Film, Filmex si Atlantis Film si, in afara de „Cold Mountain”, produs in 2002, nici unul nu a avut premiera romaneasca si nu a fost exploatat in reteaua nationala de cinematografe.
De la Retrospectiva se poate trece la perspectivele filmului romanesc in anul 2005 si, de ce nu, chiar in 2006, deoarece se stie ca filmele intrate in productie acum pot avea termene ce nu promit neaparat premiera anul viitor. Este cazul, de pilda, al ultimei premiere din acest an, „Sindromul Timisoara” sau „Manipularea”, regia Marius Barna, care, desi s-a bucurat de sprijinul fondului Eurimages si a pornit in productie cu cinci ani in urma, de-abia a fost terminat in acest an.
Proiectele cinematografice aflate, la ora actuala, in productie insumeaza 17 titluri (multe dintre ele anuntate in ziarul nostru cu ocazia comentarii „Concursului” de proiecte din vara). Mai exista la ora actuala alte 15 proiecte in curs de contractare, cu destule nume aflate la debut: Zoltan Kamondy, Cristina Ionescu, Tudor Giurgiu, Cristian Nemescu, dupa cum din primul pachet de proiecte in productie se afla la debut (in lungmetraj fictiune) Gheorghe Preda, Claudiu Romila, Petre Nastase.
Schimbarea de generatii este benefica oricarei cinematografii, dupa cum prezenta in productie a cineastilor consacrati (de valoare) reprezinta cheia evolutiei unei arte prea ades supuse criteriilor comerciale.
Daca participarile la festivalurile internationale (competitive sau nu) au fost – in 2003 – 75, iar in 2004 – 79 (pana in luna noiembrie), si premiile obtinute de filmul romanesc in ultimii doi ani sunt cel putin onorante („Ursul de Aur”, Berlin, Cristi Puiu; „Palme d'Or”, la Cannes, Catalin Mitulescu; „Cavalerul de argint”, Irkutk, Nicolae Margineanu; Marele premiu de scurtmetraj, Venetia, Constantin Popescu; Premiul al II-lea, „Cinefondation”, Cannes, Corneliu Porumboiu; Premiul publicului, Neisse, Calin Netzer). Dar nu atat numarul premiilor obtinute in ultimii doi ani conteaza, ci faptul ca majoritatea acestora au incununat opera unor tineri cineasti, care pot constitui un autentic nou val al filmului romanesc.
La capitolul neimpliniri, am putea nota absenta cronica din dialogul cu spectatorii a unei masive productii de scurtmetraje (multe titluri cu distinctii prestigioase), filmele fiind prezentate ocazional la festivaluri din tara, la gale gazduite de institute straine de cultura etc. Nici situatia cinematografelor nu a fost integral rezolvata, multe unitati fiind doar inchiriate, si nu privatizate integral, desi singura solutie a rentabilizarii acestora era renuntarea la palaria paguboasa a statului (recte RADEF). Pentru a contracara aceasta situatie, este insa de semnalat aparitia unei retele de sali de tip multiplex la Bucuresti, Iasi, Timisoara, Constanta, care, prin calitatea spectacolului si confortul oferite spectatorilor, vor lua in curand locul institutiilor-mamut din epoca trecuta. Daca Legea cinematografiei mai poate fi imbunatatita, daca functiile Centrului National al Cinematografiei se pot optimiza (inclusiv rangul sau in ierarhia Ministerului Culturii) pentru a asigura o fluenta mai mare productiei de film, se resimte absenta unei legi a producatorului de film, profesiune si domeniu de mare viitor pentru toate genurile cinematografice, dar si pentru toate formatele de lucru.
Tot un deziderat de maxima importanta ar fi, pentru viitorul apropiat, editarea unei noi serii de opere cinematografice de referinta din istoria filmului romanesc (asa cum s-a inceput cu 20 de titluri editate pe suport video) pe un suport DVD, care pentru cel putin o perioada de timp pare a fi mai stabil si mai performant.
Cu o productie de peste 30 de titluri pe an, Romania intra in randul tarilor cu o productie medie de film din Europa, loc corespunzator fortelor logistice si artistice, dupa cum si perspectiva unui numar sporit de coproductii ramane o speranta si o garantie de a accede mai usor pe piata occidentala a filmului (cu conditia ca responsabilii din partea romana sa nu neglijeze ca pana acum difuzarea si distributia pe ecranele romanesti).
Sunt multe lucruri perfectibile in filmul romanesc. Depinde de toti creatorii ca acestea sa devina realitati benefice, si nu ocazii gratuite de disputa si conflicte de orgoliu.
