30.6 C
București
luni, 22 iulie 2024
AcasăSpecialSporurile castigate in instanta saracesc Ministerul Public

Sporurile castigate in instanta saracesc Ministerul Public

In timp ce premierul Boc grabeste asumarea raspunderii Guvernului asupra legii salarizarii unitare, una dintre profesiile aflate la varful piramidei alimentate de la buget se cufunda, pe zi ce trece, intr-un adevarat haos institutional.
Intr-un interviu acordat Romaniei libere, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, declara ca datoriile Ministerului Public catre propriii angajati se ridica la 140 milioane euro, adica mai mult de 90% din bugetul total, de 150 milioane euro. Hotararile judecatoresti care au dat sau nu castig de cauza magistratilor in privinta sporurilor au dus la situatia absurda ca in acelasi birou sa lucreze un procuror care are dreptul la sporul de stres de 50%, iar altul nu. Situatia e si mai complicata cand e vorba de pensiile speciale ale magistratilor – 85% din ultimul salariu. Dezordinea a ajuns atat de mare, incat, "in momentul in care se pleaca la pensie, procurorii pensionari primesc toate sporurile castigate in instanta, in timp ce procurorii care lucreaza nu le primesc. Cei care stau acasa, la pensie, primesc acel spor, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%", declara procurorul general. Pe acest fond, 500 de magistrati s-au adresat deja CEDO. Pe scurt, o situatie mult prea incurcata pentru ca procurorii sa fie capabili sa preia initiativa si sa se autosesizeze in marile scandaluri politice.

» Doamna procuror general, magistratii nu au participat initial la discutiile de la Ministerul Muncii privind legea salarizarii unitare. Care este situatia acum?

Laura Codruta Kovesi: S-a facut un punct de vedere asupra proiectului discutat saptamana trecuta in Guvern, l-am inaintat premierului, ministrilor Justitiei, de Finante, Muncii si o sa-l inaintam probabil si la CSM pentru luare la cunostinta. Sigur ca nu cred ca ar trebui sa avem o lege separata de salarizare pentru magistrati, ca acum. Dar legea unica trebuie sa pastreze drepturile magistratilor, iar statutul lor trebuie sa fie similar cu cel al colegilor europeni.

» Dar magistratii au in medie venituri chiar si de trei-patru ori mai mari decat profesorii sau medicii. Or, ideea reformei este cea a unei piramide corecte care sa nu-i favorizeze pe unii in detrimentul altora.

— Daca trebuie sa echilibram aceasta piramida, atunci salariile din sistem ar trebui sa creasca, insa eu n-as comenta ce se intampla cu alte profesii. Un magistrat nu poate sa realizeze alte venituri, nu poate sa dea consultatii, nu poate sa mearga la un cabinet particular. Aceste interdictii trebuie sa fie compensate.

» Despre ce venit mediu vorbim?
— Un procuror incepator care lucreaza la un Parchet si care are de solutionat in medie 1.000-1.500 de dosare castiga 2.000 de lei. In medie, la un Parchet judetean castiga intre 4.000 si 5.000 de lei si la Parchetul de la Inalta Curte, DNA si DIICOT, venitul este undeva intre 6.000 si 8.000 de lei.

» Deci vorbim de salariu, si nu de sporuri?
— Nu, atat ia un procuror in mana, inclusiv cu sporurile. Problema cu sporurile in plus: va referiti probabil la acel spor de solicitare neuropsihica de 50%, care a fost castigat prin hotarari judecatoresti. La preluarea mandatului (2006) aveam pe rol in jur de 4.000 de dosare, actiuni ale angajatilor contra Ministerului Public, nu numai procurorii, dar si alte categorii de personal, spor de 30%-40% pentru procurorii DIICOT si DNA, sporuri de stres de 50%, sporuri de confidentialitate de 15% etc.

» Dar toate aceste sporuri se adaugau sumelor pe care le-ati mentionat.
— O parte din ele, da, urmau sa se adauge. Constant, am aratat ca peste 80% din bugetul Ministerului Public este grevat de drepturi salariale, ceea ce ne-a impiedicat sa facem investitii absolut necesare in sedii si infrastructura. Insa o parte din colegi au castigat aceste sporuri in instanta si acum avem hotarari judecatoresti irevocabile pe care suntem obligati sa le aplicam.

» Aveti bani sa le platiti?
— In acest moment, nu. Dar avem si colegi care au pierdut in instanta astfel de procese legate de sporuri. Sau colegi care n-au facut actiuni. In aceasta situatie de inegalitate, am promovat recursuri in interesul legii, solicitand Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte daca magistratii au dreptul la aceste sporuri sau nu. Pozitia mea, a Ministerului Public, in recursurile in interesul legii a fost ca la majoritatea acestor sporuri magistratii nu au dreptul. Decizia Inaltei Curti a stabilit ca magistratii au dreptul la sporuri. Acum suntem in urmatoarea situatie foarte dificila:  avem colegi care au castigat aceste sporuri pentru viitor (de o luna sunt suspendate din cauza crizei – n.r.), avem colegi care au pierdut aceste sporuri prin hotarari judecatoresti, asa ca nu mai pot primi sporuri, si avem colegi stagiari, intrati in sistem prin examen si care nu pot beneficia de aceste drepturi. Daca, presupunand ca avem bani, aplicam de maine aceste hotarari judecatoresti, o sa ajungem in situatia in care, colegi de birou fiind, un procuror sa ia sporul de 50%, iar altul nu.

» Cu ce consecinte?
— Aceste probleme salariale au dus la o lipsa de solidaritate in sistem, la proteste ale magistratilor. Mi s-a reprosat ca nu am luat pozitii publice prin care sa critic faptul ca nu avem bani. Dar mi-e foarte greu sa am o pozitie. Sa protestez pentru cei care vor primi 50% si pentru cei care nu au primit dreptul la cei 50% sa nu protestez? Toti magistratii trebuie sa fie tratati la fel. Noi am achitat pana la aceasta data, de la preluarea mandatului, restante salariale in valoare de 70 milioane euro, iar datoria pe care o avem acum fata de cei cu actiuni in instante este in jur de 140 milioane euro.

» Care e solutia?
— Solutia este numai una legislativa, iar problema se va rezolva numai printr-o decizie politica. Daca acel spor de 50% se va include sau nu in salariu pentru toata lumea.

» In plus, lumea se intreaba de ce ar fi mai important un judecator decat un chirurg sau un profesor. Nu se autoexclud magistratii din corpul social ignorand situatia celorlalti?

— Am spus ca nu comentez pentru ca nu stiu care sunt salariile altora, altfel decat din mass-media. Dar de ce sa nu ridicam salariile celorlalti bugetari daca exista un astfel de dezechilibru?

» Pentru ca e criza?
— Sunt de acord ca este criza, dar o lege care priveste veniturile salariale pentru 10 ani nu poti sa o raportezi la un moment de criza. Acum situatia este foarte tensionata in sistem. Magistratilor li s-au taiat sporurile salariale de 50%, au fost suspendate in urma cu o luna, sunt mari nemultumiri, unii colegi au rate la banca etc. Deci macar salariile pe care le au sa ramana la acelasi nivel. Imaginati-va un procuror care are in lucru o retea de traficanti de droguri sau un procuror care face cercetari fata de un ministru; el nu are venituri de sute de milioane. Venituri intre 4.000 de lei si 7.000 de lei pentru o astfel de activitate sunt indreptatite. Sigur ca aceasta lege vizeaza relatiile sociale existente acum in societate; noi nu suntem rupti de realitate sa nu vedem ca este criza. Insa  o lege de salarizare care vizeaza o perioada de 10, 15, 20 de ani de acum incolo cred ca trebuie sa plece de la salariul pe care il incaseaza acum magistratii.

» Dar daca magistratii, ofiterii sau unii angajati isi pastreaza veniturile, iar cele ale profesorilor sau medicilor nu pot fi marite, atunci legea salarizarii unice n-are sanse de reusita. Fie va fi amanata, fie va iesi prost.
— Decizia adoptarii acestei legi eu nu o pot comenta, nu este atributia mea. Noi am facut un set de observatii care pot fi luate in considerare sau nu. Pe ultimul proiect vazut de noi se propunea inghetarea salariilor magistratilor pentru 10 ani si ar fi procurori in sistem care ar primi bani mai putini. La un salariu de 2.100 de lei, legea ar trebui sa plece de la aceasta suma, nu de la mai putin.

» Guvernul trebuie sa propuna si o lege unitara a pensiilor (termen FMI – 30 decembrie 2009). Presedintele Basescu spune ca pensiile speciale greveaza foarte tare asupra bugetului. Cum se calculeaza pensia magistratilor? E 85% din ultimul salariu?
— Da, pensia magistratilor este prevazuta in legea speciala, 85% din salariu. Numarul nu depaseste 2.000 de persoane. Sunt pensii mai mari decat cele obisnuite, dar aceste exemple aparute in media, de 160-180 de milioane, sunt exceptii. E vorba de persoane detasate la alte institutii, altele la Parchetul Militar, deci se bucura de drepturi militare. Problema noastra e ca, in momentul in care se pleaca la pensie, procurorii pensionari primesc toate sporurile castigate in instanta, in timp ce procurorii care lucreaza nu primesc aceste sporuri. Deci cei care stau acasa primesc sporul, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%.

» Iar magistratii nu au aceeasi contributie ca si ceilalti pensionari, ca sa se bucure de 85% din pensie.
— Contributia se calculeaza in acelasi fel, la magistrati nu se aplica insa regula punctului de pensie. Iar situatia de care va explicam porneste de la acele hotarari judecatoresti castigate. Se castiga sporuri care se adauga la pensie. Aici parghiile noastre sunt foarte putine, pentru ca hotararile judecatoresti irevocabile trebuie sa le executam.

» Doamna procuror general, suntem in perioada comisiilor de ancheta parlamentara: Ridzi, Udrea, Nemirschi. Cum se leaga concluziile unei comisii de ancheta cu ce are de facut Parchetul General?

— Exista doua situatii daca vorbim de un ministru care e si parlamentar. Prima situatie: o comisie parlamentara incheie un raport si se face cerere de incepere a urmaririi penale catre Ministerul Public, din acel moment procurorul isi poate duce investigatia la bun sfarsit fara sa mai faca cerere catre Parlament ca sa inceapa urmarirea penala. A doua situatie: o comisie de ancheta intocmeste un raport si procurorul are in acelasi timp un dosar in lucru asupra aceleiasi persoane. Cand cerem avizul pentru inceperea urmaririi penale, iar Parlamentul aproba, atunci ancheta procurorilor merge, de asemenea, in continuare. Daca parlamentarii decid sa ne trimita raportul lor si diferite acte sau inscrisuri, si noi putem folosi unele dintre ele ca mijloace de proba. Dar este important de precizat ca nu trebuie sa mergem pe incadrarea juridica data de parlamentari. Procurorul de caz este independent in investigatie si el isi conduce ancheta in functie de probele pe care le administreaza in dosar.

» Ce faceti insa cand nu exista plangeri penale cum e cea de la PNL in cazul Ridzi? Avem problema Ministerului Turismului. Intentioneaza Parchetul General sa se autosesizeze in privinta cheltuielilor semnate de Elena Udrea? E vorba de cheltuirea a milioane de euro.
— Pana acum, nu avem nici o sesizare si nu am deschis nici o investigatie in aceasta problema. Insa, apropo de autosesizarea Parchetului, am constatat ca, atunci cand sunt probleme intre partide sau diferiti oameni politici, intr-un anumit moment al conflictului, toata lumea cere sa intervina Parchetul. Or, Ministerul Public s-a tinut departe de aceste conflicte politice. Au fost foarte multe situatii cand in mass-media s-a scris foarte mult despre anumite contracte si cheltuirea banului public. Au fost situatii in care noi ne-am sesizat din oficiu si situatii in care nu ne-am sesizat din oficiu.

» Cum faceti diferenta?
Ne-am sesizat din oficiu atunci cand existau indicii pentru fapte de natura penala. Daca intr-un ziar apareau inscrisuri care pareau a fi false sau documente care atestau ca s-a comis o fapta penala, atunci noi ne-am sesizat din oficiu in foarte multe situatii.

» Puteti sa ne dati un exemplu de autosesizare?
— Sunt foarte multe exemple… Dosarul cu marinarul disparut, semnalat de presa, ancheta aparuta intr-un cotidian central cu o retea de persoane care falsificau buletine, sunt multe… Dar au fost situatii in care erau explicate anumite stari de fapt, fara a se face trimitere la fapte de natura penala. In ultima perioada am sesizat ca primim foarte multe plangeri si sesizari in urma a ceea ce scrie in mass-media si atunci pornim investigatii.

» E o vara fierbinte, urmeaza o toamna si mai fierbinte, politic vorbind. Ati resimtit presiuni? Cazul Udrea este foarte sensibil politic.
— Noi nu facem investigatii in functie de calitatea persoanei pe care o cercetam, partid politic, functie… Am sesizat ca, atunci cand incepe campania electorala, se depun plangeri la Parchet reciproce, se spune: Parchetul sa se autosesizeze, Parchetul sa faca… Insa noi nu ne ghidam dosarele in functie de evenimentele politice, in functie de cum diverse persoane incearca sa ne implice sau nu in spatiul politic.

» Ati primit telefoane in desfasurarea cazului Ridzi din partea unor inalti oficiali ai statului?
— Nu am primit telefoane din partea unor inalti oficiali ai statului. De fapt, pot sa va spun ca de la preluarea acestui mandat n-am primit telefoane de la nici un om politic in legatura cu dosarele penale.

» Nici in cazul doamnei Udrea, in care nu exista inca un dosar penal?
— Nu, in nici un fel n-am avut astfel de discutii cu oameni politici, ca ar trebui sa ne sesizam, ca ar trebui sa nu se sesizam, ar trebui sa facem un act de urmarire penala sau ar trebui sa dam o anumita solutie. Nu am primit astfel de telefoane. stiu ca predecesorul meu Ilie Botos a fost implicat, insa lucrurile au evoluat mult, din doua motive. In primul rand, procurorii sunt independenti si stiu ca ce fac ei tine exclusiv de lege. Multi procurori care au simtit presiuni din partea sefilor i-au reclamat la CSM sau, daca au fost presiuni din afara, la fel, au apelat la CSM. In al doilea rand, atunci cand am preluat mandatul am spus ca orice presiune de acest gen care se va face asupra mea o voi face publica. Pe de alta parte, clasa politica s-a mai maturizat, a inteles ca acel telefon dat la un conducator de institutie nu va schimba lucrurile. Pentru ca nici eu si nici alt sef din Ministerul Public nu am putea chema un procuror si sa-i spuna fa cutare lucru in acel dosar. Poti sa-i spui "programul de lucru este intre 8.00 si 16.00" sau "n-ai venit la birou trei zile". Dar in ancheta lui nu poti sa intervii in nici un fel. Sunt motivele pentru care nu am simtit niciodata presiuni directe in diverse cazuri.

» Doar indirecte?
Sigur. Presiuni indirecte au fost. Au fost acele luari de pozitie in vechiul Parlament,  cand am refuzat sa trimit procurorii ca urmare a citatiilor, dupa cererile de incepere a urmaririi penale. Au fost discutii in Biroul Permanent cu avertismente de genul "ar trebui sa taiem din bugetul Ministerului Public". Da, le resimti ca pe o presiune, dar presiuni directe nu au fost si nici telefoane.

 

Daca, presupunand ca avem bani, aplicam de maine aceste hotarari judecatoresti, o sa ajungem in situatia in care, colegi de birou fiind, un procuror sa ia sporul de 50%, iar altul nu. Deci cei care stau acasa primesc sporul, iar cei care vin la birou nu primesc acel spor de 50%." Laura Codruta Kovesi

60 DE SECUNDE

Cum trateaza Parchetul General Cazul Udrea
» In presa a aparut un document oficial al Ministerului de Finante, in care responsabili de acolo semnalau, se pare, ca sumele pentru publicitate nu ar fi fost cheltuite corect la MT. Acesta este un document oficial.

— De unde stiti ca e oficial?
» Eu nu stiu. Sunt un simplu cetatean. Dar daca acest document semnaleaza fapte grave, nu e de datoria Parchetului sa cerceteze autenticitatea documentului si faptele semnalate?

— Este un exemplu foarte relevant. Vorbim de un minister care are atributii de control cu privire la banii publici. Astfel de institutii au obligatia de a ne sesiza atunci cand constata fapte de natura penala. Atat Curtea de Conturi (presedinte Nicolae Vacaroiu – n.r.), cat si Ministerul Finantelor (Gheorghe Pogea, PDL – n.r.), atunci cand fac controale si constata nereguli, au obligatia sa ne sesizeze de indata, la fel si serviciile de informatii sau orice alte organe de control. Sigur ca nu orice incalcare a legii e de natura penala, avem si contraventii.

» La Ministerul Turismului, de ce problema ar fi vorba – de deturnare de fonduri?
— Cei care au astfel de suspiciuni, daca ar fi o deturnare de fonduri, cei care au facut controlul ar trebui sa ne trimita aceasta sesizare, iar noi asteptam sa o primim. Nu ne-am sesizat din oficiu.

» In privinta inregistrarilor de la comisia de ancheta, intentionati sa va autosesizati?
— Din informatiile existente pana acum nu exista indicii de natura penala, deci nu.

» Vorbiti despre institutiile care trebuie sa va sesizeze. Dar in aceste institutii exista blocaje, deseori de natura politica: unii oficiali evita sa faca plangeri, desi este obligatia lor sa pazeasca banul public. Ministerul Public, care a trecut printr-un proces de reforma, nu poate avea initiativa?

— In momentul in care nu rezulta din informatiile publice ca ar fi vorba de fapte de natura penala, nu ne autosesizam. Noi monitorizam presa, se intocmesc note de presa. Simpla informatie ca cutare nu a cheltuit corect bani publici nu este suficienta. Daca exista un astfel de control, autoritatile respective au obligatia de a ne sesiza. Noi nu avem obligatia legala de a ne autosesiza.

Elena Vijulie
Elena Vijuliehttp://elena-vijulie
Elena Vijulie, sef departament Politica
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă