Cei 27 lideri ai Uniunii Europene – fără Marea Britanie – au susţinut că au dorit o „discuţie onestă“ asupra contururilor Europei după Brexit, într-o întrunire în care dezbaterile au fost dominate de securitatea și apărarea europeană. „Declaraţia de la Bratislava“ precizează că acesta este debutul unui proces care va continua prin apropiatul summit informal din Malta, la debutul anului 2017, și apoi în Italia, în 2017, cu ocazia celebrării la Roma a celei de a 60-a aniversări a tratatelor fondatoare ale construcţiei europene.
Până atunci, Franţa și Germania „se vor angaja intens în viitoarele luni pentru a face totul un succes“, a promis cancelarul german, Angela Merkel, alături de președintele francez, François Hollande. Cei doi lideri, confruntaţi cu alegeri naţionale în 2017, au menţionat un termen de șase luni pentru relansarea Europei. Hollande a avertizat despre riscul unei „dislocări“ a UE, în timp ce cancelarul Merkel a diagnosticat „o situaţie critică“. La rândul său, președintele Cosiliului European, Donald Tusk, a insistat asupra priorităţii absolute a unui control „total“ al frontierelor Uniunii pentru revenirea la o funcţionare normală a spaţiului Schengen al liberei circulaţii.
Totuși, voinţa de a afișa o unitate la Bratislava nu a făcut uitate divergenţele și dosarele asupra angajaţilor detașaţi sau repartizarea refugiaţilor în UE, subiecte care rămân conflictuale. Ţările Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia) au reamintit că doresc ca statele membre să fie ascultate la Bruxelles și au repetat că rămân ferm opuse oricărui mecanism obligatoriu de repartizare a refugiaţilor, ca și planului de „relocalizare“ adoptat în septembrie 2015 de UE, în timp ce ţări ca Grecia și Italia cer mai multă solidaritate faţă de criza migratorie.
În domeniul apărării, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut încheierea în iunie 2017 a seriei de măsuri esenţiale, între care crearea unui cartier-general european unic pentru coordonarea tuturor operaţiunilor civile și militare europene. În fine, Hollande a avertizat că Franţa „face efortul principal pentru apărarea europeană“, dar „nu o poate face singură“. El a subliniat că, în cazul în care SUA aleg să se îndepărteze, Europa trebuie să fie capabilă să se apere. Plecarea Marii Britanii, care a privilegiat mereu NATO, oferă o șansă de a avansa asupra acestei teme, au subliniat surse diplomatice.
Totuși, opinia publică nu a fost impresionată de aceste declaraţii. Corespondentul Liberation la Bruxelles a relevat că summitul UE de vineri a dezvăluit încă odată incapacitatea liderilor europeni de a se pune de acord, confirmând paralizia Uniunii Europene.
