Un sfert dintre italieni nu vor vecini români, iar 37% nu øi-ar mærita fata cu un conaflional de-al nostru. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu „Istat” – „Migranflii væzufli de cetæfleni”, promovat øi finanflat de Departamentul pentru Øanse Egale, prezentat pe 11 iulie la Roma, despre care scrie „Gazeta românească”, publicatie a românilor din Italia, stire preluata de Romanian Global News.
Iatæ rezultatele principale ale acestui studiu :
– 59% dintre intervievafli afirmæ cæ imigranflii sunt tratafli mai puflin bine decât italienii. În particular, mare parte a intervievaflilor consideræ dificilæ pentru un imigrant inserarea în societatea italianæ (80,8%). 2,4% o consideræ imposibilæ.
– Condamnarea comportamentelor discriminatorii este generalæ: majoritatea consideræ cæ nu este deloc justificat sæ se ia în bætaie de joc un student (89,6%) sau sæ se trateze mai puflin bine un lucrætor (88,7%) „pentru cæ este imigrant”.
– Cu toate acestea, 55,3% consideræ cæ „la atribuirea locuinflelor sociale, la egalitate de cerinfle, imigranflii ar trebui sæ fie inserafli pe listele de aøteptare dupæ italieni”, iar 48,7% sunt de acord ca „în situaflia de locuri pufline de muncæ, angajatorii ar trebui sæ dea prioritate italienilor” în fafla imigranflilor.
– 60% dintre respondenfli sunt de acord cu faptul cæ „prezenfla imigranflilor este pozitivæ pentru cæ permite confruntarea cu alte culturi”. Tot 60% sunt de acord cu afirmaflia cæ „imigranflii sunt necesari pentru a face munca pe care italienii nu vor sæ o facæ”. Doar 35% consideræ cæ imigranflii le iau italienilor locurile de muncæ.
– 65,2% dintre intervievafli consideræ cæ imigranflii sunt prea mulfli.
– Creøterea numærului de cæsætorii øi uniuni mixte este cosiderat un fapt pozitiv de 30,4% dintre respondenfli, în fafla a circa unei cincimi (20,4%) care consideræ negativ acest fenomen. Dacæ însæ este propria fiicæ cea care se cæsætoreøte cu un imigrant situaflia se schimbæ. De exemplu, 59,2% dintre intervievafli ar avea multe probleme øi 25,4% ceva probleme dacæ viitorul sofl ar fi un rom/sinti. Procentele se plaseazæ la 37,2% øi respectiv 31,7% în cazul unui român.
– Pentru majoritatea nu este o problemæ sæ aibæ un stræin ca vecin. Cu toate acestea, 68,4% nu ar vrea sæ aibæ ca vecin un rom/sinti: pe locul al doilea øi al treilea dintre vecinii cei mai neagreafli se plaseazæ românii (indicafli de 25,6%) øi albanezii (24,8%).
– 72,1% sunt în favoarea recunoaøterii la naøtere a cetæfleniei italiene fiilor de imigranfli næscufli în flara noastræ.
– 91,4% consideræ just ca imigranflii care fac cerere sæ obflinæ cetæflenia italianæ dupæ un anumit numær de ani de rezidenflæ regularæ: sunt suficienfli 5 ani pentru 38,2% dintre respondenfli, sunt necesari 10 pentru 42,3%.
