0.3 C
Bucharest
Saturday, 9 December 2023
HomeSpecialSondaj BCS: doar patru formatiuni in viitorul Parlament

Sondaj BCS: doar patru formatiuni in viitorul Parlament

PDL ar obtine cele mai multe voturi, atat  pentru Camera Deputatilor (34,7%), cat si pentru Senat (34,2%), arata un sondaj al Biroului de Cercetari Sociale (BCS), dat publicitatii duminica.

PDL este urmat indeaproape de PSD cu 31,7% la Camera si 32% la Senat.

 

A treia formatiune politica ce ar accede in Parlament  ar fi PNL, cu 20% din voturi la Camera Deputatilor si 19,8% la Senat. Potrivit sondajului BCS, doar UDMR ar mai intra in Parlament, cu 5% din optiunile electoratului.

 

Si cercetarea BCS, asemenea tuturor celorlalte sondaje ale altor institute, arata ca exista o diferenta mica de procente intre PD-L si PSD, cuprinsa practic in marja de eroare, iar PNL se plaseaza in jurul celor 20 de procente pe care le-a obtinut si la alegerile locale, astfel ca oricare dintre PD-L si PSD, prin asociere cu PNL, ar putea forma o majoritate parlamentara – comenteaza Newsin.

 

Sondajul mai indica plasarea la limita de intrare in Parlament a UDMR, respectiv 5%, in vreme ce PRM ar ramane, ca si la alegerile europarlamentare, inafara Legislativului, cu un scor de 3,7%. De reamintit ca PRM era cotat inaintea alegerilor locale tot sub limita de intrare in Consiliile judetene, asadar tot in jur de 4%, in momentul scrutinului partidul condus de Corneliu Vadim Tudor reusind sa-si mobilizeze electoratul astfel ca testul pragului a fost trecut la locale.

Partide precum cel condus de Gigi Becali, PNG-CD, care in anii dintre alegeri era investit in sondajele mai tuturor institutelor de cercetare a opiniei electoratului cu scoruri de partid parlamentar, ramane, la BCS, asemenea INSOMAR sau IMAS, sub pragul de patrundere in Legislativ. Toate celelalte formatiuni inregistreaza sub 1%, in conditiile in care alte doua partide care au figurat in cursul acestei legislaturi in sondaje – cum ar fi PNTCD sau PIN – nu participa la scrutinul din 30 noiembrie.

Sondajul cuprinde si o evaluare a increderii fiecaruia dintre partide dupa criteriile repartizarii pe zone geografice, al varstei electoraului si al nivelului de pregatire. Din perspectiva geografica, se poate spune ca Moldova si-a mutat optiunile dinspre PSD (partid care a inregistrat vreme de 16 ani aceasta provincie istorica intre fiefurile sale traditionale) spre PD-L, cu 37,5% optiuni pentru formatiunea reprezentata de Emil Boc si Theodor Stolojan si doar 31% din voturi pentru partidul condus de Mircea Geoana si Ion Iliescu. Liberalii au aici 23% din intentiile de vot, UDMR nu are voturi, iar PRM si PNG-CD, au cele mai mici scoruri, 2,5%, pe care le obtin in zone geografice, cu exceptia Bucurestilor, unde ambele au putin peste 1,5%.

Oltenia si Muntenia aduc PSD cele mai consistente proportii de vot, ca si in anii ultimii 16 ani, astfel ca partidul condus de Geoana-Iliescu are aici 43,9% in Oltenia si 42,4%. Zona in care PSD are cea mai scazuta popularitate ramane Ardealul, unde formatiunea amintita inregistreaza sub 20%, mai precis 18, 4%, comparabil cu Crisana-Maramures, unde are 19,5%, iar in Bucuresti, PSD are 28%.

PD-L nu se bucura de scoruri categorice in zonele geografice, inafara Bucurestilor (unde obtine 42,3%), astfel ca formatiunea Boc-Stolojan are o distributie relativ echilibrata pe suprafata tarii, Moldova fiind in acest moment zona istorica in care obtine cea mai mare incredere, iar Banatul, cu 28,8%, cea mai mica incredere pe care o inregistreaza acest partid. Se poate spune ca PD-L isi imparte voturile in Moldova, Ardeal si Bucuresti cu liberalii, cei care obtin, la nivelul repartizarii voturilor pe zone geografice, cele mai bune proportii pentru PNL. La o medie, asadar, de 20% de voturi, PNL are o reprezentare in structura votului de 23,8%, 24,3% si, respectiv, 23,1% in cele trei zone amintite, in ordine. Liberalii, ca si PD-L, stau cel mai rau in Banat, unde obtin 11,8% din voturi. PSD are in Banat 28, 8%, iar diferenta pe care PD-L si PNL o pierd fata de media lor pe tara este de fapt transferata la UDMR, PRM si PNG, toate cu cate 7,7% din compozitia votului. De mentionat ca formatiunile de lider, PRM si PNG, au scor peste media inregistrata la nivel national si in Dobrogea si Crisana-Maramures (unde ajung si la 9%), in vreme ce Bucuresti nu le acorda mai mult de 1, 3% din voturi, iar Moldova se afla pe locul al doilea in acest top al optiunilor limitate in PRM si PNG, cu doar 2, 3% din voturi. Se mai poate afirma, de asemenea, ca ambele partide au cea mai disproportionata compozitie a electoratului, dupa zona geografica, cu cele mai mari variatii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă