» Romania a pregatit timp de patru luni si doua guverne un buget si a reusit ieri, intr-un tarziu, sa adopte cadrul finantelor cu care va traversa primul an de criza economica si financiara. Planul de buget, care a chinuit in aceste zile politicienii tarii, tinandu-i in sedinte prelungite pana in miez de noapte, merge in Parlament, unde alesii il vor vota. si parlamentarii, si poporul au speranta ca bugetul si setul de masuri anticriza, adoptat luna aceasta de Guvern, vor conduce Romania prin furtuna economica si financiara care zguduie lumea. La Bruxelles, Comisia Europeana si Consiliul au adoptat inca de anul trecut un plan pentru redresarea economiei UE.
Saptamana aceasta, Executivul european a emis o serie de recomandari pentru guvernele nationale, avand in vedere nu numai criza, ci si obiectivele economice, sociale si ecologice ale UE pe termen mediu si lung. Cele incluse in Strategia Lisabona revizuita – planul prin care UE isi propune sa devina cea mai performanta economie a lumii. O posibila sursa de inspiratie pentru guvernul de negociatori nocturni de la Bucuresti.
Raportul strategic pe 2008 al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Lisabona constata in cazul Romaniei o serie lunga de deficiente care nu numai ca ameninta tinta UE de a deveni o prima economie a lumii, dar perpetueaza situatiile cu care Romania se confrunta inca dinainte de aderare si care, in conditiile crizei, pot genera pericole mult mai grave.
In evaluarea generala, Comisia UE observa ca dezvoltarea economica si sociala continua sa fie impiedicata de administratia slaba si nereformata, de birocratia care genereaza coruptie si stranguleaza mediul de afaceri si de sistemul judiciar ineficient. Potrivit expertilor Comisiei, Guvernul de la Bucuresti trebuie sa adopte masuri pentru a reduce procedurile administrative si amanarile in obtinerea autorizatiilor pentru a imbunatati mediul de afaceri si a reduce indirect coruptia.
Bruxelles-ul observa ca Romania nu a stabilit inca proceduri clare de achizitii publice, fapt care impiedica dezvoltarea infrastructurii si absorbtia fondurilor structurale oferite de UE. In linii mari, la Bucuresti Strategia Lisabona a facut obiectul a numeroase conferinte si seminarii, dar numai putine dintre masurile Planului de Actiune pentru Strategia Lisabona adoptat in august au fost aplicate. La nivel macro, Comisia constata ca boomul de care s-a bucurat economia Romaniei, generat de cresterea cererii, a creat dezechilibre externe si o supraincalzire a economiei, care creeaza vulnerabilitati aditionale in fata crizei economice.
In 2008, politica fiscala a continuat sa fie expansiva, deficitul bugetar ajungand la 5,2% din PIB. Cauzele identificate de Comisie pentru cresterea acestui indicator sunt slaba planificare si executia bugetara, cu rectificari repetate in cursul ciclului bugetar, in care incasarile peste asteptari au fost folosite pentru cresterea salariilor, a transferurilor sociale si a subventiilor. La 0,56% din PIB, ajutorul de stat ramane ridicat fata de media de 0,42% din UE. Comisia observa ca Romania nu a introdus inca un cadru fiscal pe termen mediu si nici o strategie de investitii multianuala. Tara se confrunta cu un deficit de cont curent foarte ridicat – 13% –, chiar daca prognozele vorbesc de o usoara scadere in acest an. Dependenta de imprumuturi pe termen scurt genereaza, in conditiile crizei financiare, riscuri pentru stabilitatea leului si afecteaza increderea investitorilor, fapt care poate diminua aportul direct de capital strain.
In domeniul salarial, carenta de competente si de lucratori a generat cresteri care au depasit cu mult productivitatea. Raportul european atrage atentia ca, daca salariile profesorilor se maresc cu 50%, masura va avea "implicatii serioase" pentru deficitul bugetar, inflatie si economie ca intreg, date fiind solicitarile salariale care vor urma.
Ca recomandare, expertii UE considera ca Bucurestiul trebuie sa intareasca disciplina fiscala, sa urmareasca o politica salariala moderata corelata cu productivitatea, in paralel cu aplicarea reformelor structurale pentru cresterea competitivitatii externe a economiei.
Tot la nivel macro, Executivul european atrage atentia asupra incasarilor la bugetul asigurarilor sociale, dupa cresterile de pensii din ultimii patru ani, recomandand Guvernului sa sanctioneze mai aspru munca nedeclarata, sa imbunatateasca raportul dintre contributori si beneficiari-pensionari, prin incurajarea pensionarii tarzii si imbunatatirea sistemului sanitar pentru prelungirea perioadei de activitate.
In privinta politicilor de ocupare a fortei de munca, Comisia avertizeaza asupra cresterii somajului, a cvasiabsentei educatiei continue in randul adultilor si a sistemului de educatie ingrijorator de neperformant si neadaptat cererilor de pe piata muncii.
» Inovatie si debirocratizare
Pe langa analiza si recomandarile in domeniul politicilor macroeconomice si de ocupare a fortei de munca, specialistii UE fac o serie de recomandari la nivel micro pentru ca Bucurestiul sa traverseze criza economica si sa-si asigure succesul pe termen mediu si lung. Reducerea birocratiei, asigurarea independentei agentiilor de reglementare, imbunatatirea infrastructurii informatice si de transport si cresterea productivitatii prin cercetare si inovare sunt "cruciale" pentru a rezolva situatia erodarii graduale a avantajelor pe care Romania le mai are inca datorita costurilor de productie scazute. La fel de importante sunt si adecvarea sistemului educational si eficienta utilizarii energiei.
Raportul observa in special numarul enorm de taxe – 113 – pe care trebuie sa le plateasca o intreprindere si prea putina folosire a parghiilor fiscale si de finantare publica pentru corelarea activitatilor lucrative cu domeniile de cercetare corespunzatoare.
