24.1 C
București
vineri, 17 septembrie 2021

SLIDESHOW AUDIO De ce nu luăm banii europeni? Vezi răspunsurile oamenilor care fac proiecte

Banii europeni nu se dau numai pentru culturi de rapiţă sau crescătorii de melci. Se pot folosi şi pentru a ajuta persoanele cu handicap să-şi găsească un loc de muncă, pentru impulsiona copiii în pericol să renunţe la şcoală să-şi continue studiile sau pentru a le oferi şomerilor asistenţă în găsirea unui loc de muncă. În România sunt începute deja mii astfel de proiecte cu bani europeni, însă o decizie a statului poate să le blocheze, ceea ce ar însemna pierderea fondurilor UE.

Cu puţin timp înainte de înfiinţarea Ministerului pentru Fonduri Europene şi după termenul fixat de Traian Băsescu pentru demiterea miniştrilor nepricepuţi în a atrage sumele puse la dispoziţie României de UE, o coaliţie de ONG-uri a atras atenţia, printr-un protest în stradă, că multe din cele 2.700 de proiecte în derulare pentru dezvoltarea resurselor umane (POS DRU) umane pot capota fiindcă Guvernul a decis, din mers, să reducă mult nivelul finanţării în avans pentru astfel de iniţiative.

ONG-urile cu pricina acuză statul de măsuri retroactive şi de abuz, în timp ce autorităţile le răspund, voalat, că ei nu folosesc banii pentru scopul pe care îl declară. Dar aşa-numita Autoritate de Management (AM) nu se mulţumeşte cu o simplă replică: micşorează prefinanţarea de la circa 30% la 10%, în tranşe, şi îi somează pe cei care au pornit proiecte să returneze banii pe care nu au reuşit să-i chelutiască de 12 luni încoace, chiar dacă cei vizaţi nu fuseseră anunţaţi din start de această restricţie temporală. Statul a constatat că doar 14 la sută din cei care implementează proiecte POS DRU au motivat cheltuirea banilor primiţi (aşa-numita cerere de rambursare), însă beneficiarii au explicat că acest neajuns vine din întârzierea cu care AM le analizează cererile de rambursare.

Pericolul esta ca AM să nu poată primi rambursările venite de la Bruxelles şi ca procentul de absorbţie al României să rămână foarte scăzut. Aşa-numitele Fonduri Structurale pe care România le poate accesa până în 2015 totalizează 30 de miliarde de euro. Până acum, autorităţile române nu au reuşit să atragă decât 3,5 la sută din această sumă.

 

Claudiu Berbecehttp://claudiu-berbece
Claudiu Berbece, reporter Rl online
Ultima oră
Pe aceeași temă