Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Gabudeanu, nu este extrem de optimist atunci cand vine vorba despre independenta energetica a Romaniei, dar ne asigura ca rezervele – multe sau putine, mai exact cate sunt – vor fi bine gestionate.
In ceea ce priveste legatura dintre standardul de viata al romanilor si cresterile de pret la energie, petrol sau gaze, Bogdan Gabudeanu este convins ca "jocul de preturi care conteaza e cel extern".
"Romania nu are cum sa influenteze jocul international de preturi. Conjunctura interna depinde de stabilitatea preturilor, nu de neprevazutul unei situatii in care, de exemplu, Gazprom anunta o majorare de 30-40%, caz in care ar avea loc dezechilibre interne economice", spune, resemnat, presedintele ANRM.
Romania este categoric dependenta de tot ce inseamna import de petrol si gaze naturale. "Dependenta noastra de aceste elemente externe este totala. Putem influenta pana la un punct Transgazul, dar nu si gazul importat", conchide Gabudeanu. Cat priveste productia petroliera, Romania a atins varful in 1976 (14,7 milioane de tone), astazi avand o productie in declin, de circa 5 milioane de tone in 2006.
Romania este considerata zona de productie petroliera cea mai veche din lume. Petrolul romanesc a avut un rol vital in istoria celui de-al doilea razboi mondial in sustinerea armatei germane. De atunci si pana astazi, aproape totul s-a schimbat. Rezervele de petrol sunt pe sfarsite, iar independenta energetica a Romaniei ramane un vis. Din cauza cresterii pretului la combustibili, optiunile romanesti sunt dirijate spre carbune si energie nucleara (electrica), dar si spre modernizarea capacitatilor invechite.
Pentru 2008, analistii economici, dar nu numai ei, dau ca sigura listarea la Bursa a Nuclearelectrica. Mai putin probabila, dar necesara, e listarea Complexului Energetic Craiova. Barilul de titei, care la debutul anului a sarit deja pragul istoric de 100 de dolari, este previzionat la astronomicul nivel de 150 de dolari, caz in care economia mondiala – inclusiv cea romaneasca – s-ar confrunta cu o serioasa recesiune. Tot in 2008 sunt posibile privatizari la trei filiale Electrica si la complexurile Turceni si Rovinari. Se mai asteapta si investitii-record de un miliard de euro facute de Transgaz, Transelectrica, Romgaz si Hidroelectrica. Dar anul 2008 aduce si primele efecte, dupa liberalizarea completa a pietelor de energie electrica si de gaze naturale, iar aceste cresteri le vom simti cu totii in portofele.
» "Vom privatiza perimetre"
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Gabudeanu, nu este extrem de optimist atunci cand vine vorba despre independenta energetica a Romaniei, dar ne asigura ca rezervele – multe sau putine, mai exact cate sunt – vor fi bine gestionate.
Potrivit lui Gabudeanu, la inceputul anului 2008, "99% din resursele energetice girate de ANRM sunt sub control de stat si 1% in proprietate privata. In 2008 ANRM trebuie sa scoata alte perimetre spre procesul de privatizare, mai ales in perimetrele cele mai performante, cele din Bazinul Olteniei. Aceasta in pofida faptului ca sindicatele din zona, destul de puternice, ne-au cerut sa nu mai scoatem perimetre spre privatizare". Intelegem ca subventiile de la stat sunt mult mai sigure pentru prezentul lor, iar viitorul ii intereseaza mai putin.
» "Strategia Guvernului? Corecta, daca datele se mentin stabile"
In ceea ce priveste legatura dintre standardul de viata al romanilor si cresterile de pret la energie, petrol sau gaze, Bogdan Gabudeanu este convins ca "jocul de preturi care conteaza e cel extern".
"Romania nu are cum sa influenteze jocul international de preturi. Conjunctura interna depinde de stabilitatea preturilor, nu de neprevazutul unei situatii in care, de exemplu, Gazprom anunta o majorare de 30-40%, caz in vor avea loc dezechilibre interne economice", apreciaza presedintele ANRM.
Bogdan Gabudeanu considera prognoza si strategia Guvernului "in mare, corecte, dar totul depinde de datele ce au stat la baza analizei, daca acestea reusesc sa ramana stabile. De exemplu, grupurile 3-4 de la Cernavoda sa porneasca productia cat mai repede".
"Pretul gazelor il putem tine sub control, atat cat depinde de noi, dar nu putem sa batem cu pumnul in masa Gazpromului", adauga presedintele ANRM. "Dependenta noastra de aceste elemente externe este totala. Putem influenta pana la un punct Transgazul, dar nu si gazul importat."
Practic, constatam ca in viziunea unei autoritati supreme in domeniul energetic – cum este Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – independenta este o notiune demna de studiu in simpozioane. Romania este categoric dependenta de tot ce inseamna import de petrol si gaze naturale. si, in ultima analiza, de evolutia pietei din Rusia.
» "Nu s-a facut mai nimic pentru amenajarea de depozite de gaz sau de petrol"
Multe tari dezvoltate, SUA si Franta in special, folosesc tehnica inmagazinarii gazelor naturale si a stocarii petrolului in mine dezafectate sau in alte depozite subterane. Legat de aceasta procedura de prevenire sau macar de previziune a crizelor imediate, Bogdan Gabudeanu ne-a declarat: "Suntem in faza de proiect, cu exceptia depozitului de la Balciuresti si cateva mai mici. Exista protocoale de demarare de proiecte intre Romgaz, Gaz de France si SalRom pentru folosirea unor caverne saline la inmagazinarea de gaze naturale, exista identificate si cateva niveluri geologice eliberate de gaze si de petrol, ce pot fi folosite in acest scop. Gazele stocate aici ar fi suficiente pentru scurte perioade de criza, doar pentru uzul populatiei. Practic, pana acum nu s-a facut mai nimic".
» Resurse putine si in UE
Situatia energetica a Romaniei reproduce in mic evolutiile din planul global: jocul preturilor, interesele grupurilor majore si ocolirea viziunilor obiective pentru viitorul mediu si pe termen lung in folosul profitului imediat. Iar acest profit este imens si el determina modul de viata si standardul de confort pentru toti oamenii.
In plan global, epoca boom-ului industrial pe baza de petrol a depasit varful de productie, s-a plafonat si a intrat in declin in numeroase tari.
Astazi, pentru fiecare baril de petrol descoperit consumam trei barili (un baril § 158,987 litri); productia de petrol a intrat in declin in 60 de state; in deceniul urmator (2008-2017) productia globala de petrol va intra in declin definitiv. (sursa: David Strahan, 2007)
Exista 98 de state producatoare de petrol, dintre care in 64 s-a depasit varful de productie permis de rezervele geologice, 60 fiind in declin final de productie. Alte 14 state vor atinge varful de productie in urmatorii zece ani, urmand declinul. Uniunea Europeana (cu Romania inclusa) importa peste jumatate din energia necesara (56% dependenta externa), tendinta de dependenta fiind in crestere.
Romania a atins varful de productie petroliera in 1976 (14,7 milioane de tone), astazi avand o productie in declin, de circa 5 milioane de tone in 2006.
» Actorii principali ai energiei din lume
1. Cele cinci companii majore: ExxonMobil (SUA), Royal Dutch Shell (britanic/olandez), British Petroleum (Marea Britanie), Total (Franta) si Chevron Corporation (SUA).
2. Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol – OPEC: Algeria, Angola (din 2007), Indonezia, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Venezuela.
3. Alte companii nationale de top global: China National Petroleum Corporation (CNPC), Oil and Natural Gaz Corporation (ONGC) – India, Petroleo Brasileiro SA (Petrobras) – Brazilia, Statoil – Norvegia.
4. In Europa, Marea Britanie e cea mai mare producatoare de petrol (70% din productia UE), Polonia e cea mai mare producatoare de carbune (57% din productia UE), iar Franta produce cea mai multa energie nucleara (46% din productia de electricitate).
Cipru, Luxemburg, Letonia si Irlanda sunt cvasitotal dependente de importuri.
» Protocolul epuizarii petrolului
Toate prognozele fiind pesimiste, organizatia Oil Depletion (ODAC) fondata de Collin Campbell, cu sediul la Londra, a expus cele zece puncte de diminuare a efectelor dure rezultate din declinul petrolier: 1. acord global privind pastrarea pretului petrolului in raport rezonabil cu costurile de productie; 2. ajutorarea tarilor sarace prin sprijinul importurilor lor; 3. evitarea destabilizarilor financiare din preturi excesive ale titeiului; 4. incurajarea consumatorilor de a evita risipa; 5. stimularea dezvoltarii energiilor alternative.
Acordul trebuie sa aiba la baza: 6. statele trebuie sa-si diminueze consumul de petrol cel putin in raport cu rata scaderii productiei; 7. nici un stat nu va produce petrol peste rata actuala a scaderii productiei; 8. nici un stat nu va importa petrol peste rata actuala a scaderii productiei; 9. rata epuizarii (a scaderii productiei) e definita ca productie anuala, in procente, din rezervele ramase si din estimarile privind noi descoperiri; 10. previziunile de mai sus se refera la titei conventional (fara rezerve de mare adancime, rezerve polare, petrol din carbune, biocombustibili precum etanolul etc.).
Greu de crezut ca statele vor accepta Protocolul ODAC fara "pistolul la tampla" al pragului pretului cel mai greu de platit (dincolo de care profitul egaleaza catastrofa).
