Nu este deloc întâmplător că Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului, este cunoscut ca făcător de minuni: în vremuri grele, el i-a ajutat pe români, iar locuitorii satului său natal susţin că de curând a făcut acelaşi lucru şi pentru bulgari, transmite Agerpres.
De când moaştele Sfântului au fost aduse la Bucureşti, Cuviosul Dimitrie a făcut multe minuni, aducând vindecări, ocrotind oraşul şi dăruind multe binecuvântări celor ce se închină cu credinţă la Sfintele sale Moaşte. Se crede că moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au ajutat la punerea capăt al epidemiei de ciumă din anul 1815, şi celei de holeră din 1831.
În anul 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dăruit mănăstirii din satul bulgar Basarbovo o icoană cuprinzând părţi din Moaştele Sfântului. De atunci în mănăstire şi în întreagă regiune are loc o transformare completă. După lungi ani dificili, regiunea parcă renaşte. În anul 2007, Bulgaria şi România aderă la Uniunea Europeană, iar oraşul Ruse şi împrejurările lui devin o zona turistică, vizitată de din ce în ce mai mulţi turişti din România, dar şi din Bulgaria şi alte ţări.
Cu câţiva ani în urmă clădirile din curtea mănăstirii din marginea oraşului Ruse erau într-o stare jalnică, nefiind întreţinute nici în timpul perioadei comuniste, nici în anii grei care au urmat după 1989, iar balustrada amplasată pe scările din piatră care duc spre biserică şi chiliile călugăreşti în stânci era să cadă. În prezent, toate clădirile sunt renovate şi este construită o infrastructură turistică care seamănă cu cea din locurile de pelerinaj din vestul Europei.
Desigur, creşterea bunăstării mănăstirii şi regiunii se datorează în primul rând aderării la Uniunii Europene, care a făcut posibilă deschiderea frontierelor pentru marele influx de turişti români şi a oferit acces la fondurile europene, dar nimic din toate acestea n-ar fi fost posibil fără ajutorul Sfântului Dimitrie şi celui al Dumnezeului, spun localnicii, citându-l pe sfântul Ioan Evanghelistul, care scrie: ”Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”. La priveliştea absolut uimitoare care se deschide dintre stâncile mănăstirii din Basarbovo, este imposibil să nu-i crezi: mintea umană nici nu este în stare să descrie frumuseţea naturii din zonă.
Vestea cea mai bună este că după deschiderea frontierelor mulţi români au posibilitatea să vadă locul unde şi-a petrecut viaţa pământească ocrotitorul Bucureştiului. În schimb, bulgarilor li se oferă posibilitatea să viziteze mănăstirea Comana din judeţul Giurgiu. În cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene pe ambele părţi ale Dunării au fost montate semne de circulaţie care îi îndreaptă pe turişti spre ambele mănăstiri. Pe semne nici nu este indicat faptul că cele două mănăstiri se află în diferite ţări. Cel mai probabil, acest lucru este făcut intenţionat ca să fie subliniat faptul că este vorba de aceleaşi euroregiune Giurgiu-Ruse.
Această atitudine demonstrează că alături de schimbare materială, a avut loc şi o schimbare mentală: după mai multe decenii de contacte limitate din cauza regimului restrictiv de trecere a frontierei, populaţia de pe cele două maluri ale Dunării trăieşte din nou împreună cum a făcut timp de multe secole. Şi ce dovadă mai mare pentru dimensiunile culturale ale acestei coexistenţe decât Sfântul Dimitrie Basarabov, respectat atât de români, cât şi de bulgari?
