Serviciile germane de informații se confruntă cu o mișcare radicală islamistă (salafistă) periculoasă și tot mai fragmentată, a declarat șeful serviciului de informații interne din Germania (BfV), Hans-Georg Maassen, într-un interviu în exclusivitate pentru DPA, dat publicității sâmbătă, la mai puțin de trei săptămâni după atacul asupra unui târg de Crăciun din Berlin citat de Agerpres.
Maassen a recunoscut că autorul atacului, Anis Amri, un tunisian în vârstă de 24 de ani, se afla în atenția agențiilor de securitate ale țării, dar a insistat că "dovezile erau subțiri" și a respins acuzațiile potrivit cărora agențiile de informații ar fi făcut greșeli.
"Colegii noștri de la GTAZ (centrul comun antiterorism) abordează cazul într-o manieră extrem de profesionistă și de experimentată", a declarat Maassen. La 19 decembrie 2016, Amri a intrat cu un camion în mulțimea aflată la un târg de Crăciun din centrul Berlinului, ucigând 12 oameni și rănind peste 50.
Potrivit BfV, Amri s-a radicalizat în mediile salafiste din Germania (cunoscute și sub numele de medii wahabite) aflate în schimbare rapidă, care nu se mai axează doar pe câțiva lideri binecunoscuți, ci au devenit mult mai fragmentate. BfV estimează numărul salafiștilor din Germania la peste 9.700. Anchetatorii BfV erau conștienți de faptul că Amri, a cărui cerere de azil în Germania fusese respinsă, frecventase moschei salafiste, îndeosebi în Berlin și în landul Renania de Nord-Westfalia (vest). Ei știau și că Amri folosise cel puțin 14 nume diferite de la sosirea în Germania, via Italia, în 2015.
"Faptul că (Amri) era considerat o amenințare potențială nu înseamnă că aveam resursele să urmărim acest individ 24 de ore din 24, șapte zile din șapte sau să-l reținem. Amri a susținut că poate furniza arme și că poate comite un atac. Deși a fost monitorizat timp îndelungat, nu a existat o confirmare (a acestor afirmații) și din această cauză nu existau motive să-l arestăm ca islamist", a explicat Maassen.
"Oamenii trebuie să țină cont de resursele pe care le avem la dispoziție pentru a efectua supravegheri și a monitoriza telecomunicațiile la scară mare", a spus Maassen, care a adăugat că există "alți oameni periculoși în Germania care ne provoacă o mare îngrijorare". Serviciile de informații au în atenție peste 1.200 de indivizi care sunt "potențiali teroriști islamiști".
"În principal, sunt persoane individuale care adună susținători în jurul lor. Deci nu putem vorbi doar despre un singur 'mediu salafist', ci avem mai degrabă de-a face cu numeroase centre de comandă. Și trebuie să stăm cu ochii pe ele", spune Maassen. În plus, apar o mulțime de grupuri care comunică prin rețele virtuale, folosind internetul sau WhatsApp. "Nu aveam așa ceva în urmă cu câțiva ani", spune șeful BfV. Aceste evoluții complică activitatea BfV și a altor agenții, pentru că "nu ne mai putem limita la supravegherea a doar câteva persoane. Trebuie să luăm în considerare multe grupări", consideră Maassen.
Întrebat de câți agenți este nevoie pentru a monitoriza o persoană considerată a reprezenta o amenințare potențială, Maassen a spus că o echipă de observare este formată din circa 10 agenți. "Cu o monitorizare 24 de ore din 24, pe o perioadă lungă de timp, avem nevoie de patru sau șase echipe. De exemplu, doar BfV a avut nevoie de peste 22.000 de ore de supraveghere între decembrie 2015 și septembrie 2016 pentru monitorizarea a trei islamiști care au fost arestați în Schleswig Holstein în septembrie. Acesta este echivalentul a 150 de agenți care nu fac nimic altceva decât să monitorizeze trei indivizi", a explicat șeful BfV.
În fine, Maassen a mai declarat în interviul acordat DPA că serviciul pe care îl conduce a descoperit anul trecut un atac cibernetic care viza Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a cărui președinție a fost deținută în 2016 de către Germania, și că au existat indicii că atacul provenea din Rusia.
"În urma analizei noastre am ajuns la concluzia că infrastructura folosită în atac este aceeași cu cea pe care o cunoșteam deja ca urmare a altor atacuri informatice având legătură cu campania APT28 — aceeași campanie care a afectat Bundestagul german în urmă cu un an", a spus Maassen, care a adăugat că există indicii că APT28 — cunoscut și sub numele de Fancy Bear — își are originea în Rusia.
În prezent, una dintre principalele misiuni ale OSCE este monitorizarea situației din estul Ucrainei, unde forțele guvernamentale ucrainene luptă împotriva separatiștilor proruși. "La începutul lunii noiembrie (a anului trecut), OSCE a aflat despre un incident major de securitate informatică și care a compromis confidențialitatea rețelei de computere a OSCE", a precizat pentru DPA, într-o declarație scrisă, biroul de presă al OSCE. "Nu a fost posibil să stabilim cu certitudine identitatea atacatorilor și nu dorim să facem speculații", adaugă OSCE.
