-2.9 C
București
duminică, 16 februarie 2025
AcasăSpecialSectorul energetic românesc. Patru obiective pe termen scurt şi mediu

Sectorul energetic românesc. Patru obiective pe termen scurt şi mediu

În ultimele opt-nouă zile energia a acaparat, într-o măsură semnificativă, dezbaterea publică din România. Totul a început cu lansarea, sub cupola Academiei Române, a „Pactului pentru energie“ – un set de idei şi concluzii comune pentru dezvoltarea sistemului energetic.

La acest pact s-a ajuns după câteva luni de dezbateri şi consultări între: experţi din domeniu, reprezentanţi ai mediului de afaceri, comunitatea academică, cea politică dar şi societatea civilă. Acest document ar putea fi extrem de important şi util pentru autorităţile române, în încercarea de a revizui strategia energetică naţională.

După lansarea „Pactului pentru Energie“ au urmat lucrările Consiliului European, dedicate într-o bună măsură energiei. Concluziile adoptate de cei 27 de şefi de stat sau guvern din Uniunea Europeană sunt importante deoarece reprezintă liniile directoare în privinţa politicilor europene în materie de energie, în următorii ani. De urmărit, cum va interpreta aceste concluzii Comisia Europeană şi ce se va întâmpla, mai ales, cu intenţia, neasumată în mod oficial dar discutată informal în mediile de la Bruxelles, de a propune noi ţinte unilaterale obligatorii pentru scăderea gazelor ce produc efect de seră (reducere cu 40% până în 2030 în raport cu 2005) dar şi de a creşte ponderea energiilor regenerabile la 30-35% din total consum european în 2030, în raport cu aproximativ 10% în 2005 şi 20% în 2020. Răspunsurile le vom afla în lunile care urmează, până la sfârşitul acestui an.

Săptămâna discuţiilor despre energie, s-a încheiat cu o prestigioasă conferinţă internaţională organizată, la Bucureşti, de către cunoscutul institut american – Aspen.

Urmărind dezbaterile şi discuţiile aferente acestor evenimente, cred că pentru România sunt, cu adevărat importante pe termen scurt şi mediu, patru obiective.

În primul rând este vorba de creşterea eficienţei energetice. Aceasta ar trebui să vizeze atât industria, cât şi consumatorii casnici. Industria românească, deşi beneficiază de cele mai mici preţuri la energie din UE, este pe unul din ultimele locuri la capitolul competitivitate. Chiar dacă preţul e mic, dacă consumul e dublu pentru a produce acelaşi produs ca în Germania, factura cu energia pentru fabrica din România este mai mare. Este nevoie de un program de eficientizare a consumului, mai ales pentru marii consumatori. Este de neacceptat ca absorbţia fondurilor europene pentru eficienţa energetică este deficitară. În plus, se impune continuarea şi îmbunătăţirea programului de reabilitare termică a clădirilor. Acest program este cea mai sustenabilă modalitate de ajutorare a populaţiei vulnerabile pentru a face faţă preţului facturii la energie. De asemenea, cred că trebuie început şi un program de eficientizare a iluminatului în toate şcolile din România, folosindu-se metoda finanţării externe cu plata din energia salvată după implementarea programului (sistemul ESCO). Un astfel de program care s-a mai derulat în alte ţări din UE are şi un impact educaţional mare.

Al doilea obiectiv ar putea fi îmbunătăţirea managementului şi guvernanţei corporative pentru companiile de stat. Procesul este în derulare, însă deocamdată nu s-au înregistrat rezultate pozitive notabile. Consultanţii angajaţi pentru recrutare par mai degrabă interesaţi în onorariile care le revin şi decodarea unor semnale din mediul politic în privinţa diverşilor candidaţi, decât în evaluarea profesionistă şi propunerea unor soluţii optime pentru companiile respective. Este însă, deocamdată, prematur să tragem o concluzie finală în privinţa derulării acestui proces pentru că el încă nu s-a terminat şi că, oricum, performanţele noilor manageri pot fi evaluate într-un mod obiectiv doar în doi-trei ani.

Al treilea obiectiv important pe termen scurt este menţinerea sau, poate chiar creşterea, producţiei actuale de hidrocarburi, din câmpurile aflate în exploatare de zeci de ani. Se vorbeşte forte mult de noi resurse (ape adânci în Marea Neagră şi gaze neconvenţionale) dar şi de perspectiva ca aceste noi resurse să aducă România, alături de Danemarca, între ţările complet independente energetic din UE. Obiectivul este realizabil, în anumite condiţii. Fără a reuşi menţinerea producţiei actuale din câmpurile vechi la nivelul existent, independenţa dorită devine greu de realizat, mai ales în condiţiile în care consumul este posibil să îşi schimbe actualul trend şi să intre pe unul crescător.

În sfârşit, ultimul obiectiv cred că ar trebui să vizeze un rol activ al României în definirea politicilor energetice europene. Este lăudabil optimismul şi dorinţa de a juca un rol manifestate de autorităţile statului român, în special la un nivel foarte înalt, însă este nevoie de un efort continuu şi concertat.

La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană încă se mai aude des în discursul public: „UE ne cere“, uitând că UE suntem şi noi. Suntem acolo la masa unde se iau deciziile şi trebuie să jucăm. În energie aşa cum e România, cu bunele şi relele ei, ne putem uita în ochii oricui din Europa, cu demnitate. Avem o tradiţie bogată. Avem un prezent satisfăcător. Avem perspective foarte bune. Putem să facem mai mult în ceea ce priveşte rolul şi viziunea noastre în privinţa politicilor energetice europene. Ca unul care şi-a petrecut un număr de ani la Bruxelles, lucrând în mediul energetic european, ştiu sigur că nu e uşor însă…… se poate.

Răzvan Eugen Nicolescu este vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energetic. În perioada 2006-2008, Răzvan Nicolescu a fost reprezentatul României la UE pe probleme de energie. Din august 2008, ocupă poziţia de Director pentru Afaceri Publice al companiei Petrom. În perioada 2007-2009, a făcut parte din Grupul UE-Rusia pe probleme de strategii energetice, iar în perioada 2007-2008 a fost membru al Consiliului Consultativ al Agenţiei europene „Euratom Supply Agency“.

Text preluat de pe site-ul www.contributors.ro

Cele mai citite

Reguli noi pentru sucurile de fructe și nectare: conținut minim de fruct și etichetare clară

Începând cu 14 iunie 2026, sucurile naturale și nectarele vor trebui să respecte reguli stricte privind compoziția și etichetarea, conform unui nou ordin publicat...

Recalificarea profesională, soluția pentru salvarea angajaților de la disponibilizare

Piața muncii se află într-o continuă transformare, iar companiile trebuie să se adapteze rapid la noile cerințe economice și tehnologice. În trecut, angajații ale...

Arabia Saudită, deschisă să găzduiască un summit Trump-Putin

Arabia Saudită s-a declarat deschisă să găzduiască o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și fostul lider american Donald Trump, conform unui anunț făcut...
Ultima oră
Pe aceeași temă