Inventatorul cartilor SMS spune ca in zilele noastre o cruzime sa mai silesti cititorii sa se lupte cu carti de 200.000 de cuvinte; romanele SMS ofera o alternativa mai convenabila, condensand un episod narativ intr-un mesaj de 70 de caractere – sau de 1600, in cazul celor trimise pe telefonul mobil de pe e-mail.
Data oficiala de debut al subculturii este considerata 2004, cand un profesor chinez a scris “o telenovela pentru celular” – asta, desi japonezii au un astfel de roman inca din 2000. Oricum, cultura este in plina expansiune, pragmaticii australieni indrazind chiar “sa traduca” Biblia in jargonul prescurtat SMS.
China: telenovele in episoade de 70 de caractere
Primul roman SMS a fost scris in 2004, de un profesor de la Universitatea Guandong din China si respecta traditia foiletoanelor care isi tin cititorii in suspans pe reteta “pana la urmatoarea intalnire”. De data asta, “umatoarea intalnire” cu cititorii era marcata printr-un semnal sonor pe celular. Quian Fuchang, autorul romanului intitulat “Outside City”, spunea despre foiletonul sau ca este “povestea senzuala a unei iubiri clandestine”, deci intre doi oameni casatoriti. “Ouside City” contine in jur de 4000 de replici, iar autorului i-a revenit si dificila sarcina de a imparti textul final in 60 de episoade-SMS transmise zilnic abonatilor care au vrut sa-l citeasca. Cartea, releva The New York Times, “este un amestec de haiku si Hemingway” – haiku intrucat fiecare interventie trebuia restransa la 70 de caractere maximum pentru un mesaj. “In zilele noastre”, spune cinicul Fuchang, “cand suntem inundati din toate partile cu informatii, m-am gandit ca ar fi crud sa silesti cititorii sa se lupte cu carti de 200.000 de cuvinte”. Constrangerile tehnice datorate limitei de 70 de cuvinte nu au fost nici ele o problema: “Poemele din timpul dinastiei Song contin foarte putine cuvinte, dar ele sunt foarte profunde”, conchide profesorul, care intre timp a devenit star media, acum curtat de companii din mult mai bogatul Taiwan.
Faptul ca ideea i-a venit unui profesor chinez n-a fost un caz care sa mire pe cineva: in China piata telefoniei mobile se afla in plina expansiune. Cifra din 2004, anul aparitiei primului “roman de telefon”, a utilizatorilor chinezi, era de 300 de milioane, iar acestia au expediat in acelasi an mai mult de 300 de miliarde de mesaje, peste jumatate din SMS-urile expediate in intreaga lume.
Japonia: cand n-ai rabdare cu romanele clasice, citesti versiunea SMS
Independent de China, Japonia si-a dezvoltat, incepand cu 2000, propria cultura SMS. Tehnologia si cultura de consum si-au spus cuvantul – spre deosebire de China, cartile nu sunt primite “picatura cu picatura”, prin mesaje succesive, ci sunt downloadate in integralitate sau macar in fragmente mari de pe site-uri specializate si apoi stocate in memoria celularului, de unde sunt rulate ca aplicatii Java. Daca nu, ele pot fi primite ca e-mail-uri direct pe mobil – limita fiind, in cazul acesta, de 1600 de caractere. Astfel, o intreaga biblioteca poate fi transportata intr-un telefon. “Deep Love”, o serie de povestiri scrise de Yoshi (pseudonim) care au in centru tribulatiile romantice ale unei prostituate de 17 ani, reprezinta debutul acestei subculturi in Japonia. In mai 2000, Yoshi a inceput sa le posteze pe un obscur site dedicat telefoanelor celulare, insa foarte repede a ajuns sa-si convinga cititorii sa plateasca pentru a afla continuarea. Textele sale, care utilizeaza limbajul licentios si violenta, s-au transformat rapid intr-un hit, in special printre tineri – fiind propulsate ca benzi desenate manga, emisiune TV si film. Scriitorul, profesor la o scoala particulara, vede in cititorii sai “o comunitate”, primind de la fanii sai mesaje cu idei pentru povestirile sale. Cu ajutorul lor, isi da seama cand plictiseste, schimband imediat cursul actiunii. “E ca atunci cand pui muzica intr-un club”, detaliaza, “stii imediat cand audienta nu te mai asculta si atunci incerci altceva”.
Popularitatea acestui gen in randul acestei generatii a crescut constant, astfel incat un astfel de roman, tiparit pe hartie, ajunge la tiraje de milioane de exemplare.
Exista, fireste, si dezvoltari inverse, prin care carti deja publicate au fost rezumate si compactate pentru a putea fi citite pe telefon. “Poti citi oricand ai un pic de timp liber si nu e macar nevoie sa-ti folosesti ambele maini”, spune Taro Matsumura, un tanar de 24 de ani, fan al acestui gen. Bandai Network Co Ltd, o companie japoneza, ofera circa 150 de carti pe site-ul sau, a ajuns sa aiba in jur de 50.000 de membri (un abonament la un astfel de serviciu costa in jur de 0,91-2,73 $ pe luna). Motivatiile pentru care oamenii citesc carti SMS sunt diverse: unii le citesc ca sa afle cum se termina cartile clasice pe care nu au avut rabdare sa le duca la bun sfarsit. Altii citesc manuale despre imbunatatirea vietii sexuale sau alt gen de carti pe care se jeneaza sa le cumpere sau sa fie surprinsi citindu-le. Cel mai adesea, astfel de carti sunt dictionare de limbi straine. La ora actuala, profilul cititorilor a inceput sa se schimbe, mai mult de jumatate din cititori fiind femei; un avantaj deloc de neglijat in cazul acesta e ca astfel de carti pot fi citite cu lumina stinsa, dupa ce copiii s-au culcat.
Biblia SMS: “In da Bginnin God cre8d da heavens & da earth”
Insa cea mai insolita aplicatie a genului este poate “traducerea” Bibliei in limbaj SMS, de catre Societatea Biblica australiana (“In da Bginnin God cre8d da heavens & da earth. Da earth waz barren, wit no 4m of life; it waz unda a roaring ocean cuvred wit dRkness.”). Cu ce scop? “Ca oamenii sa poata medita cand sunt in autobuz sau cand isi iau pranzul”, spune purtatorul de cuvant al organizatiei.
In Europa si pe continentul american, subcultura cartilor SMS s-a miscat mai greu. In SUA, aceasta subcultura a primit un imbold din partea editurii Random House, care din mai 2005 a inceput sa dea versiuni SMS pentru romanele din seria Harlequin. Editura a semnat cu Vocel, o companie de programe IT pentru telefonie celulara, pentru a dezvolta rezumate pentru telefoane mobile.
La Fontaine, masacrat in limbaj SMS
Phil Marso, scriitor francez si editor pentru editura Megacom-ik, a lansat in 2004 o carte bilingva, “Frayeurs SMS/SMS Frights”, o colectie de 6 povestiri in limbaj SMS – pagina stanga e in limba engleza, iar cea dreapta in franceza. “Trimiterea de SMS-uri este un bun mijoc de a invata limbi straine”, explica Marso. In 2005, el a atacat una din cartile de patrimoniu ale limbii franceze, fabulele lui La Fontaine, intr-un volum intitulat “la font’N j’M !” (“La Fontaine j’aime!”)
In februarie 2006, a aparut in Elvetia un roman politist SMS, scris de Sabine Altermatt, iar anul acesta scriitorul finlandez Hannu Luntiala a publicat o carte de 332 de pagini compusa din circa 1000 de SMS-uri. “The Last Messages” spune povestea unui informatician care dupa pensionare porneste intr-o calatorie prin Europa si India, pastrand legatura cu prietenii si rudele sale prin SMS-uri. Cartea contine prescurtarile si erorile gramaticale tipice acestui fel de comunicare. “Cred ca, la sfarsitul unei zile, un mesaj spune mai mult despre cineva decat s-ar putea crede la o vedere superficiala”, spune Luntiala, care este si seful unei companii cu profil IT.
Mugur Grosu: poezie “ready made” din mesaje pe mobil
In Romania inregistram doar o initiativa clar circumscribila genului, cartea “SMS (ei respira si fac dragoste ca fluturii)”, de Mugur Grosu, un volum de poezie aparut anul trecut la Editura Vinea. Cartea este compusa din SMS-uri schimbate de autor cu prietenii si iubitele sale – “sunt 100% reale”, se jura Mugur. Cartea ordoneaza cronologic mesajele, narand poetic patru episoade din existenta erotica a autorului: “Povestea a inceput in 2000, cand m-am apucat sa salvez pe calculator mesajele de pe celular. Ulterior, recitindu-le, mi-am dat seama ca au o dimensiune poetica surprinzatoare si m-am decis sa le dau forma unei carti de poezie”, spune Mugur. Intr-adevar, mesajele aduc aminte de un tanar Pittis recitand pe scena Club A. Editorul sau, Nicolae Tone, ne asigura ca acest experiment este unul izbutit: “Ii reuseste jucaria asta, lirismul povestilor de dragoste este de buna calitate, iar atmosfera stranie”. Citam: “Te sarut pe limba romana a gurii tale {m} / am trecut doar sa vad ce faci. Ceilalti sunt prea speriati, folosesc telefoane {m} / poate ne prind si ne trag inauntru in capul lor uite deja mi-a iesit un picior de sub plapuma {m} / ca mi-e dorrr de morrr si n-am incotrrrr {ob}”.
