După ce, în urmă cu patru ani, legionarul Valeriu Gafencu a devenit cetăţean de onoare post-mortem al oraşului Târgu Ocna, Institutul pentru Studierea Holocaustului a cerut, în 2012, să i se retragă titlul. În şedinţa Consiliului Local de joi, aleşii au votat ca fostul lider legionar să rămână cetăţean de onoare, arată un comunicat al Institutului, remis redacţiei.
Consultaţi hotărârile Consiliului Local Târgu Ocna, ataşate în partea stângă a textului.
„Promovarea ca simbol de către o instituţie publică a unei persoane care a fost membru activ în Mişcarea Legionară, grupare politică de extremă dreaptă, reprezintă o gravă abatere de la normele şi valorile democraţiei la care România a aderat odată cu integrarea la NATO şi UE”, precizează reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” în comunicat.
De asemenea, Institutul apreciază că este „surprinzător” că aleşii locali „apreciază şi promovează ca model o persoană activă a extremei drepte româneşti, care a produs dezordine, devastări, haos economic şi crime împotriva populaţiei civile”, precum şi faptul că un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a susţinut, în şedinţa de joi, păstrarea titlului lui Gafencu.
Citeşte şi Cum se neagă Holocaustul în Aula Academiei Române. Vezi ce spune Academia
„Un întreg scandal a izbucnit la Primăria din Târgu Ocna, care va atinge apogeul în şedinţa Consiliului Local de joi, din cauza unui punct de pe ordinea de zi care vizează retragerea titlului de cetăţean de onoare acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu”, a titrat, joi, publicaţia locală Ziarul de Bacău.
În 10 februarie 2009, la propunerea asociaţiei „Prezent”, care se revendică de la Mişcarea Legionară, Primăria Târgu Ocna i-a conferit, post-mortem, lui Valeiu Gafencu, titlul de cetăţean de onoare al oraşului.
În noiembrie 2012, Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a cerut retragerea titlului, întrucât „decizia Consiliului Local Târgu Ocna este incompatibilă cu normele democratice şi prevederile legale”. De asemenea, reprezentanţii Institutului Wiesel au explicat că acţiunile de inspiraţie legionară reprezintă ameninţări la siguranţa naţională şi reprezintă încălcarea Legii 107/2006 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
Citeşte şi Masonii din România le cer autorităţilor să pedepsească extremismul
Asociaţia Prezent a fost creată în 2005 de un grup de „tineri (intelectuali, studenţi sau muncitori), cât şi vârstnici (foşti detinuţi politici) din Bucureşti, Cluj, Braşov, Caraş Severin, Prahova şi din străinătate (Europa sau America de Nord). Cu toţii împărtăşim credinţa cea dreaptă în Dumnezeu şi iubirea firească pentru neamul românesc, ai cărui fii suntem, călăuzindu-ne în veac spre ţelul final al Învieii pe linia Căpitanului, Corneliu Zelea Codreanu, şi Comandantului, Horia Sima”, se arată pe site-ul asociaţiei. Reprezentanţii organizaţiei susţin că urmează „linia de destin românesc, credinţă şi tradiţie strămoşească a Mişcării Legionare”.
Cine a fost Valeriu Gafencu
Valeriu Gafencu a fost şef al Frăţiilor de Cruce (FDC) din Iaşi şi a participat activ la Rebeliunea Legionară, notează Institutul în comunicat. Între altele, conform documentelor, la 21 ianuarie 1941, la Liceul de Băieţi ”Mihail Kogălniceanu” a suspendat cursurile şi a vorbit liceenilor despre FDC şi despre faptul că “elevii sunt un explozibil mai puternic decât dinamita, că sunt elita şi conducătorii de mâine a ţării şi că avem duşmani înlăuntru pe iudeo-masoni, iar în afară pe ruşi care ocupă mereu câte un ostrov din Delta Dunării”.
În mai 1941, Gafencu a fost condamnat la trei luni închisoare pentru participare la Rebeliunea Legionră.
În decembrie 1941, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru „crima de constituire de asociaţiune şi activitate legionară potrivnică ordinei existente în Stat prevăzută şi penalizată art. 5 şi 7 al. I din Decretul Lege nr. 236/1941”.
Valeriu Gafencu a fost închis la Târgu Ocna, unde a şi murit în februarie 1952.