Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni seară o nouă serie, a opta, de sancţiuni impuse Coreii de Nord, cu scopul de a pedepsi regimul de la Phenian pentru testul nuclear efectuat pe 3 septembrie.
ONU dorește să determine Phenianul să-și negocieze programele de înarmare nucleară și convenţională, considerate o ameninţare la adresa stabilităţii lumii.
Decizia a fost luată în unanimitate, la propunerea SUA, care doreau ca textul rezoluţiei să fie mult mai dur, proiectul fiind catalogat de diplomaţi drept „maximal”.
În ciuda concesiilor, adoptate la presiunea Rusiei și Chinei, textul este suficient de dur. ”Este un picior în prag”, a punctat un diplomat sub acoperirea anonimatului.
În opinia SUA, Marii Britanii, Franţei sau Italiei, rezoluţia adoptată luni este ”foarte solidă”, ”echilibrată” și permite ONU să-și afirme ”unitatea” și ”hotărârea”.
Parisul și Londra au susţinut proiectul de rezoluţie prezentat de Washington, care prevedea măsuri mai radicale decât cele din 3 august a.c.
Rezoluţia 2371, adoptată după cele două teste de rachete intercontinentale efectuate de Coreea de Nord, a interzis importurile de cărbune, fier și pește provenite din Coreea de Nord, decizii care să priveze regimul de la Phenian de venituri în valoare de un miliard de dolari pe an.
O scurtă analiză asupra deciziilor luate luni merită făcută, pentru a observa protecţia pe care Rusia și China i-o oferă lui Kim Jong-un.
Embargo
Ce voiau americanii
Un embargo total asupra petrolului, produselor petroliere și gazelor naturale.
Ce a decis ONU
A fost interzis doar exportul de gaze naturale. În privinţa petrolului, vânzările către Phenian vor fi limitate la 500.000 de barili pe o perioadă de trei luni, începând cu 1 octombrie, și vor crește la două milioane de barili începând de la 1 ianuarie, pe o perioadă de 12 luni.
Practic, potrivit Departamentului american al Energiei, este vorba despre o reducere cu 10% a importurilor nord-coreene, estimate de SUA la 2,2 milioane de barili. Phenianul importă în principal benzină și motorină din China.
Expatriaţii
Ce voiau americanii
Interzicerea angajării oricărui muncitor nord-coreean de către o ţară străină și trimiterea în Coreea de Nord a expatriaţilor – aproximativ 93.000 de persoane.
Ce a decis ONU
A nuanţat paragraful referitor la această chestiune. Textul iniţial a fost respins de China și Rusia, ambele utilizând mână de lucru nord-coreeană. În Rusia, de pildă, muncesc aproximativ 35.000 de expatriaţi nord-coreeni. În ultima rezoluţie a Consiliului de Securitate referitoare la sancţiuni, adoptată pe 5 august, numărul muncitorilor expatriaţi nord-coreeni a fost plafonat. Noua rezoluţie prevede o informare cu privire la expirarea contractelor de muncă ale expatriaţilor.
Textile
Ce au vrut americanii
Blocarea exporturilor de textile
Ce a decis ONU
A acceptat fără niciun fel de obiecţii.
Averea lui Kim
Ce au vrut americanii
Toate bunurile din străinătate ale președintelui Kim Jong-un și ale altor patru responsabili din ţară să fie îngheţate, iar lista oficialilor nord-coreeni care au interdicţie de a se deplasa în străinătate să fie extinsă.
Ce a decis ONU
Propunerea a fost respinsă, după ce Moscova nu a fost de acord cu blocarea averii liderului nord-coreean. Potrivit unor surse diplomatice, Rusia a insistat că este dificil să fie vizat de sancţiuni Kim Jong-un în mod direct, din moment ce SUA au dat asigurări că nu vor schimbarea regimului.
Noua rezoluţie îl adaugă pe Pak Yong Sik, unul dintre conducătorii programului referitor la rachete, pe o listă ”neagră”, alături de alte trei agenţii nord-coreene, inclusiv cea însărcinată cu propaganda regimului.
Inspecţia navelor
Ce au vrut americanii
Plasarea de către ONU a navelor nord-coreene pe o listă neagră și inspectarea cu forţa, în apele internaţionale, a celor suspectate că încalcă rezoluţiile ONU.
Ce a decis ONU
A acceptat parțial.
China și Rusia
Efectele sancţiunilor pot fi măsurate doar pe termen foarte lung. De exemplu, a fost nevoie de peste zece ani de sancţiuni ca Iranul să-și negocieze programul nuclear.
Principal susţinător și partener economic al Phenianului, Beijingul este îngrijorat de iniţiativele lui Kim Jong-un și de riscurile de destabilizare regională, dar afirmă că sancţiunile „nu reprezintă decât jumătate de soluţie”.
Iar Rusia, prin vocea președintelui Vladimir Putin, susţine că sancţiunile sunt „ineficiente”.
Afacerile clanului Kim – jafuri cibernetice, trafic de droguri și arme
Testul din 3 septembrie, cu o încărcătură de peste 100 kilotone care pare a fi o bombă H, și succesele balistice ale regimului Kim demonstrează că Nordul este pe cale să se doteze mult mai rapid decât s-a estimat cu o armă atomică operaţională. Spionajul tehnologic derulat indică posibiliatatea finanţării regimului nord-coreean. Coreea de Nord este astăzi puterea nucleară cea mai săracă din lume și ţara cea mai sancţionată din lume. Și totuși, nimic nu pare să frâneze progresele rapide ale programului său nuclear și, în pofida sancţiunilor, Phenianul continuă să obţină anual miliarde de dolari din schimburi comerciale perfect legale.
Potrivit unui documentar al BBC, Coreea de Nord a devenit maestră în disimularea unor schimburi comerciale și se ascunde în spatele societăţii Glocom, care vinde arme în Africa, în Orientul Mijlociu și în Asia de Sud-Est. O companie nord-coreeană de asigurări a putut opera în Marea Britanie, iar caroseria mașinii lui Kim Jong-un a fost blindată în SUA, înainte de a fi exportată, fără ca vama americană să fie la curent.
Divizia 39 și Lazarus
Celebra și misterioasa organizaţie guvernamentală Divizia 39 este dedicată special alimentării seifurilor negre ale regimului Kim și este des acuzată că ia parte activă în traficul de droguri, traficul de arme și de contrafacere, în special de ţigarete și de bancnote bancare, dar și de brevete tehnologice. Și mai opacă, criminalitatea cibernetică asigură venituri constante clanului Kim Jong-un, care folosește sute de hackeri pentru programele de rackets online și pentru site-urile de jocuri ilegale. În mai, un informatician al Google și experţii societăţii de securitate informatică Kaspersky, au identificat în virusul planetar WannaCry linii de cod reperate deja în programele concepute de „Lazarus Group”, legat de mai multe agenţii ale serviciilor secrete nord-coreene. În 2016, piraţii informatici ai Lazarus au orchestrat vastul atac cibernetic al Băncii Centrale a Bangladeshului, de unde s-au sustras 81 milioane dolari. Aceste activităţi de criminalitate cibernetică generează venituri de peste 800 milioane dolari pe an.
Alt trafic este cel cu coarne de rinocer în care sunt implicaţi și ambasadorii nord-coreeni din Africa. În 2015, un diplomat atașat la ambasada din Pretoria, Parl Chol-jun, a fost arestat în Mozambic cu 100.000 dolari fixaţi cu scotch în jurul taliei și cu 4,5 kg de coarne de rinocer în valiză. Pe piaţa neagră, acest produs este cumpărat cu 30.000 dolari, fiind preferatul clienţilor chinezi.
UE își ia propriile măsuri
Uniunea Europeană pregătește, la rândul ei, sancţiuni. La ultima reuniune de la Tallinn a miniștrilor de Externe din cele 28 de state membre, din 8 septembrie, ministrul francez Jean-Yves Le Drian sublinia: „Când vor fi rachete balistice nucleare nord-coreene, și asta va fi curând, va fi în joc securitatea Europei”.
Singurele măsuri concrete în acest stadiu au fost menționate de ministrul german Sigmar Gabriel: interdicţia pentru navele nord-coreene de a andoca în porturi europene și pentru o ţară a UE de a angaja mână de lucru nord-coreeană.
