27.2 C
București
miercuri, 24 iulie 2024
AcasăSpecial„Roşiile de Matca", virusate de importuri

„Roşiile de Matca”, virusate de importuri

Prefectura Galaţi a demarat o anchetă în cazul de la Matca, unde culturile de roşii produse în 160 ha de solarii sunt atacate de un virus ce determină uscarea plantelor de la vârf spre rădăcină.

 

Comisia desemnată de Prefectură va trebui ca până pe 21 august să stabilească ce a determinat apariţia virusului, pornind de la suspiciunea că virusul a atacat culturile înfiin-ţate cu seminţe cumpărate de la Marcoser SRL, care a importat se-minţele din Israel. Administratorii Marcoser resping acuzaţiile şi spun că efecte simi-lare ar fi fost sesizate şi la culturile cu seminţe din Olanda. Mircea Croitoru, preşe-dintele Grupului de Producători Legume-Fructe din Matca, a reclamat situaţia şi ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, pentru că importurile s-au făcut cu aprobarea unor institu-ţii ale statului, care au certificat calitatea seminţelor. Una dintre acestea e chiar Direc-ţia Fitosa-nitară, implicată în controlul de la Matca.

Piaţa neagră a seminţelor şi fungicidelor

Producătorii se confruntă cu probleme financiare din cauză că desfacerea producţiei a devenit atributul intermediarilor, care câştigă mai bine decât ei, recurg la variante mai ieftine pentru înfiinţarea culturilor. Aşa s-a format o piaţă neagră a seminţelor şi fungicidelor. Un control de rutină efectuat de poliţiştii din cadrul Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IGPR împreună cu poliţişti de la serviciul specializat din cadrul IPJ Galaţi a dus la descoperirea în depozitul unei societăţi a unei mari cantităţi de produse fungicide aduse din import, neomologate şi neautorizate.

„În urma controlului au fost indisponibilizate în vederea confiscării 20,1 tone şi 2.000 l de produse pentru protecţia plantelor  (sulfat de cupru, polisul-fură de calciu şi zulf), precum şi 520 kg produse agrochimice expirate din anul 2005″, a declarat cms. Cristina Tatulici, de la IPJ Galaţi. Administratorul SRL-ului, V. Ion, de 46 ani, din Galaţi, e cercetat penal pentru producerea şi comercializarea de produse protecţia plantelor neautorizate, neeliminarea deşeurilor periculoase şi nerespectarea condiţiilor de depozitare a îngră-şămintelor chimice.

Soiurile tradiţionale eliminate de importuri

Cazul de la Matca repune pe tapet dispariţia soiurilor de legume şi fructe româneşti de bună calitate, înlocuite cu so-iuri din import. „Agricultorii spun «Nu mai cumpărăm seminţe de la institutul de la Fundulea, cumpărăm din străinătate» şi aduce un hibrid cu o boală care îmi zăpăceşte producţia şi îmi impurifică soiurile pe care le am în zonă. Administratorii de exploatări piscicole spun «Nu cumpăr puiet de peşte de la institutul de la Galaţi, las că mi-l fac eu» şi fac ei ceva acolo, care nu are ritm de creştere”, ne declara recent prof. univ.

Neculai Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvol-tare pentru Ecologie Acvati-că şi Acvacultură (ICDEAA) Galaţi. În timp ce haosul importurilor de legume-fructe a pus stăpânire pe piaţă, iar producţiile autohtone sunt afectate de la fel de haoticele importuri de seminţe, institutele de cercetare au ajuns într-o situaţie financiară critică. Tehnologiile de creştere a sturionilor puse la punct la institutul din Galaţi sunt superioare celor din ţările occidentale, iar cele de creştere a cra-pu-lui sunt utilizate în Asia, dar puietul produs la Galaţi nu e achi-ziţionat de administratorii exploatărilor piscicole din ţară. Şi rezultatele cercetărilor Institutului de la Fundulea sunt mai apreciate de străini, soiurile de floarea-soarelui produse aici fiind folosite peste hotare, dar nu şi în ţară. „La noi nu sunt bune, sunt bune la alţii. Am stat închişi într-o «nucă» comu-nistă, iar când s-a spart «nuca» aceea am zis că noi nu am făcut nimic bun, trebuie să cumpă-răm de afară”, spune directorul ICDEAA. 

Pe banii UE, tehnologii învechite

O şansă de menţinere a soiurilor şi speciilor autohtone în producţia agricolă, respectiv piscicultură, este posibilitatea oferită IMM-urilor de a accesa fonduri UE pentru implementarea unor noi tehnologii.

În aceste proiecte, IMM-urile pot cumpăra tehnologii de la institutele de cercetare româneşti, dar preferă să cumpere know-how învechit din străinătate.

„Asta se întâmplă dacă reprezentantul IMM-ului vrea să introducă o tehnologie nouă, modernă şi se adresează institutului de cercetare. Dar acest IMM trebuie să recurgă la un consultant. Iar lăcomia consultantului duce la discuţii de genul «Lasă, domnule că achiziţionăm know-how-ul din străinătate. Ce-ţi trebuie din România?». Cercetarea românească ia medalii de aur la saloane internaţionale, iar noi cumpărăm tehnologii din străinătate. Problema este a câştigului lui. Dacă vine să cumpere de la mine îi pun preţul corect al know-how-ului. Atunci spune: «Cumpăr din Germania o tehnologie de acum 25 de ani» şi spune că dacă e nouă în România e tehnologie nouă!”, spune profesorul Patriche.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă