Decizia Curtii Supreme in cazul recursului in interesul legii promovat de procurorul general in materie de proprietate nu ii lamureste pe judecatori cum sa decida in procese si va duce la pierderea unor noi cazuri la CEDO, a declarat, marti, directorul Centrului petru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu.
Potrivit directorului CRJ, decizia Inaltei Curti de Casasie si Justitie privind admisibilitea unei actiune in revendicare promovata pe dreptul comun, dupa aparitia Legii 10/2001, este una dezamagitoare.
"M-as fi asteptat ca Inalta Curte, care nu a excelat in unificarea jurisprudentei, sa declare admisibila o actiune in revendicare pe dreptul comun. Asa cum este redactat comunicatul instantei supreme, reiese o cale de mijloc, care da dreptul instantelor sa verifice daca o astfel de actiune in revendicare aduce atingere unui alt drept de proprietate. Ceea ce inseamna ca Inalta Curte nu a declarat actiunea in revendicare pe drept comun ca fiind inadmisibila, dar nici nu a lamurit in concret ce trebuie sa faca instantele din tara", a afirmat Georgiana Iorgulescu, citata de ziare.com.
Aceeasi sursa a mai spus ca asteapta redactarea deciziei Curtii supreme in acest caz, pentru a evalua exact urmarile ei.Directorul CRJ crede ca, oricum, Romania se va confrunta cu un nou val de procese pierdute la CEDO, din cauza acestei decizii a Sectiilor Unite ale ICCJ.
"Concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale(..), chiar daca acesta nu este prevazut expres in legea speciala.In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala (Legea nr. 10/2001) si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventia are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice", se arata intr-un comunicat al ICCJ de marti.
"A fost admis recursul intr-o forma combinata, deoarece doamna Kovesi nu a propus o solutie unitara, ci a dat mai multe variante. Noi am luat decizia in baza unui principiu de drept, care statueaza faptul ca intre legea speciala si legea generala are prioritate legea speciala. Cu alte cuvinte, intre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si legea 10, are prioritate Conventia Europeana intr-o actiune de revendicare", a declarat si presedintele ICCJ, Nicolae Popa.
Dupa aflarea deciziei ICCJ, Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS) a anuntat ca va ataca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Curtii Supreme, care da dreptate procurorului general in privinta modalitatilor de revendicare a caselor nationalizate.
"Vom contesta decizia la Strasbourg si credem ca vom obtine o decizie favorabila, bazandu-ne ca, intr-o situatie similara, CEDO a dat castig de cauza proprietarilor din Bulgaria intr-un proces cu statul bulgar" a declarat, marti, pentru NewsIn, presedintele Maria Theodoru. Aceasta spune ca a asociatia a depus observatii la recursul procurorului general, dar Curtea Suprema nu a luat in seama aceasta interventie.
"Prin ceea a facut, procurorul general ne-a luat dreptul de a ne adresa in instanta pentru a ne recupera casele. Dreptul la justitie nu poate fi ingradit" spune Maria Theodoru.
Presedintele APDAS spune ca statul este principalul vinovat in modul in care se rezolva problema caselor nationalizate. "Majoritatatea caselor au fost nationalizate fara titlu, deci practic atunci cand statul le-a vandut dupa Revolutie a facut un nou abuz, vanzand ceea ce nu ii apartinea legal. Nici chiriasi care au cumparat nu pot fi declrati de buna credinta pentru ca trebaiu sa ceara de la stat titlul de proprietate" spune Maria Theodoru.
Opinia retinuta de Procurorul General in recursul in interesul legii promovat este ca actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul civil (art.480, 481 Cod civil) nu este admisibila, dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001.
Procurorul General al Romaniei a sesizat, la data de 4 octombrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie cu recurs in interesul legii in materie de proprietate, motivand practica neunitara.