Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a menţinut ieri monitorizarea măsurilor suplimentare solicitate României şi Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen, fără a oferi în schimb nicio recomandare privind data de aderare.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE a adoptat ieri un al doilea raport bianual al Comisiei adresat Parlamentului şi Consiliului privind funcţionarea spaţiului Schengen, o afacere tehnică, dar care a stârnit o furtună politică la Bucureşti. Despre ce este vorba?
Deşi este un raport care priveşte funcţionarea spaţiului Schengen, la capitolul 3, „Aplicarea acuis-ului Schengen”, există un scurt paragraf, 3.6, privind „ridicarea controalelor la graniţele interne cu Bulgaria şi România”, deşi cele două ţări nu fac parte din spaţiul Schengen. Iată-l: „Ca urmare a deciziei din iunie 2011 că atât România, cât şi Bulgaria îndeplinesc în întregime acquis-ul Schengen, Consiliul European a solicitat în martie 2012 Consiliului JAI să identifice şi să implementeze măsuri care ar contribui la aderarea celor două ţări. Consiliul (JAI) a identificat de atunci un număr de asemenea măsuri, care include activităţi planificate şi deja în desfăşurare ale Frontex, măsuri care privesc lupta împotriva documentelor false şi furtului de identitate şi măsuri care privesc lupta împotriva contrabandei şi a traficului de fiinţe umane. Implementarea acestor măsuri este monitorizată continuu (subl. ns.)”. Raportul a fost adoptat ieri conţinând integral acest paragraf.
Ceea ce a creat nebunia de la Bucureşti este scurta frază din final. În intervenţia sa de miercuri seară, preşedintele Traian Băsescu a acuzat Guvernul Ponta că „a dormit în ghete” pentru că „suntem incluşi într-un raport care vizează funcţionarea spaţiului şi doar nu ni se stabileşte un nou proces de monitorizare”. Prima acuzaţie este nefondată şi a primit un răspuns adecvat într-un comunicat comun ale Ministerelor de Externe şi Interne, care califică introducerea celor două ţări în raport drept „firească” şi aminteşte că cele două ţări au fost incluse şi în primul raport, din luna mai, dar a doua este corectă.
Guvernul susţine că măsurile suplimentare (pe care le numeşte „acompaniatorii”) „sunt făcute tocmai în scopul consolidării încrederii în România ca viitor stat al Spaţiului Schengen”, ceea ce este adevărat, şi că „monitorizarea la care face trimitere raportul Comisiei este privită ca fiind una generală asupra procesului de aderare, şi nu ca o monitorizare a măsurilor acompaniatorii, pe care România le-a finalizat deja”, ceea ce este complet fals. Raportul menţionează foarte clar că „implementarea acestor măsuri este monitorizată continuu” şi nu vorbeşte de un proces general. Pe de altă parte, măsurile precum combaterea traficului de fiinţe umane sau a contrabandei nu pot fi, cu siguranţă, considerate finalizate. Or, câtă vreme se vorbeşte despre „monitorizarea implementării unor măsuri”, atunci este limpede că acestea sunt de fapt măsuri suplimentare solicitate României şi reprezintă un pas înapoi în procesul de aderare, fapt reproşat şi de Băsescu.
În privinţa fixării unei date a aderării, Guvernul are dreptate când susţine, în comunicatul comun, că „cel mai potrivit cadru este Consiliul European” pentru că decizia este politică, dar este tot atât de adevărat că o recomandare a Consiliului JAI ar fi întărit poziţia României la Consiliul European.
Prim-ministrul Victor Ponta l-a acuzat ieri pe Băsescu că „a cerut să nu fim primiţi în Schengen”, că „face campanie împotriva României” şi a catalogat gestul acestuia drept „incalificabil, josnic” şi „un semn de maximă iresponsabilitate”. Victor Ponta ştie că în Consiliul JAI nu a fost propusă o dată de aderare pentru că liderii statelor membre aşteaptă Raportul MCV de la sfârşitul anului pentru a se pronunţa şi mai ştie că acest raport va fi dezastruos pentru România din cauza atacurilor la care guvernul său a supus statul de drept.
