O judecătoare de la Tribunalul Bihor trebuie să primească 4.900 de euro pentru că i-au fost interceptate, neautorizat, convorbiri, sub suspiciunea că ar pretinde mită, şi pentru condiţiile în care a stat în arest preventiv, a hotărât, marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit Mediafax.
Elena Pop Blaga a fost reclamată în 2002 de un expert judiciar, pe motiv că ar fi pretins mită pentru a dispune plata unei expertize efectuate de acesta în cadrul unei proceduri comerciale.
Poliţia şi Parchetul au organizat un flagrant, astfel că judecătoarei i-au fost ascultate convorbirea telefonică pe care a avut-o cu H.C. pentru a stabili o întâlnire şi discuţia cu acesta din timpul întâlnirii.
Judecătoarea a fost reţinută şi arestată preventiv din 24 mai până la 22 iunie 2002. Ea a reclamat la CEDO condiţiile de detenţie, susţinând că a stat, împreună cu şase persoane, într-o celulă insalubră, de 15,75 de metri pătraţi, cu şase paturi şi un WC în interior.
Ulterior, printr-un rechizitoriu din 28 octombrie 2002, Elena Pop a fost trimisă în judecată de DNA, pentru corupţie. În 2005, ea a fost achitată, din cauză că probele împotriva ei fuseseră obţinute ilegal, neexistând o autorizaţie pentru interceptarea convorbirilor.
Tot în 2005, judecătoarea a introdus o acţiune în civil contra Ministerului Finanţelor, cerând 10 milioane de euro daune pentru că a fost arestată ilegal, precum şi alte sume pentru cheltuieli de judecată, transport şi medicamente.
Instanţele româneşti au dispus să i se plătească 20.000 de euro prejudiciu moral şi 4.281 de lei drept cheltuieli de judecată.
Elena Pop a sesizat CEDO privind încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante – şi a articolului 8 – dreptul la viaţă privată – din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Judecătoarea a cerut despăgubiri de 112.000 de euro, ca daune morale, pentru cheltuieli medicale şi pierderea unor venituri în urma procesului, şi un milion de euro, cu titlul de prejudiciu moral.
Guvernul român a arătat, pe de altă parte, în ceea ce priveşte cererea de daune materiale, că reclamanta şi-a reluat postul după achitare şi că i s-au plătit salariile din perioada procesului.
CEDO a admis că au fost încălcate articolele 3 şi 8 din Convenţie şi a decis marţi ca reclamantei să i se plătească suma de 3.900 de euro cu titlul de daune morale şi încă 1.000 de euro drept cheltuieli de judecată.
