37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialRob Kushen: Planul Franţei privind romii va amplifica problemele minorităţii

Rob Kushen: Planul Franţei privind romii va amplifica problemele minorităţii

Nicolas Sarkozy a anunţat planuri de evacuare a nomazilor şi romilor din toate „aşezările ilegale” din Franţa şi de expulzare din ţară a tuturor romilor cetăţeni ai altor ţări din UE. Declaraţia preşedintelui francez a vorbit în termeni stereotipici despre o „situaţie inacceptabilă a nerespectării legii ce caracterizează persoane de etnie romă care vin din Europa de Est pe teritoriul francez”. Acest lucru înseamnă rasism, consideră Rob Kushen, directorul general al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), semnatarul articolului publicat de ziarul britanic The Guardian, în ediţia de marţi, citat de Agerpres.

În Franţa trăiesc între 300.000-500.000 de nomazi, care sunt cetăţeni francezi şi au un stil de viaţă itinerant. În plus, există între 10.000-15.000 de imigranţi romi proveniţi din alte ţări europene, în principal din România şi Bulgaria. În lipsa unor soluţii alternative privind locuinţele, planul anunţat de Sarkozy va accentua condiţiile deja deplorabile de locuit ale mii de nomazi şi romi şi îi vor supune pe aceştia la un abuz suplimentar din partea unui public deja ostil, consideră Kushen.

În opinia semnatarului, planul lui Sarkozy este de o legalitate îndoielnică, atât în conformitate cu legislaţia franceză cât şi cu cea internaţională, care protejează dreptul la o locuinţă, la libera circulaţie şi la a nu fi supus discriminării.

De ce trăiesc nomazii din Franţa în aşezări ilegale? Unul dintre motive este că guvernul francez nu a reuşit să respecte propria sa lege, aşa-numita lege Besson, din 2000, care cere ca statul să asigure o cazare adecvată pentru nomazi. Ca răspuns la o plângere formulată de ERRC, în 2009, Comitetul european al drepturilor sociale (CEDS) al Consiliului Europei a constatat că Franţa nu a reuşit să-şi îndeplinească obligaţiile internaţionale prin faptul că nu a creat un număr suficient de puncte de cazare pentru nomazi, că a oferit locaţii periculoase şi insalubre şi prin evacuarea nomazilor din locurile neautorizate, într-un mod care i-a expus „violenţei nejustificate”.

Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene şi-a exprimat îngrijorarea că, în absenţa oricărei politici de integrare, mulţi romi precum cei vizaţi în planul anunţat de Sarkozy, rămân neînregistraţi şi incapabili de a beneficia de drepturi civile, politice, economice şi sociale, chiar dacă legislaţia UE le garantează cetăţenilor dreptul de deplasare şi şedere în alte ţări din UE. Potrivit lui Kushen, planul nu va face decât să amplifice problemele deja identificate şi îngrijorarea că mai multe persoane vor ajunge fără adăpost. Nu aceasta este soluţia la situaţia acestei minorităţi marginalizate din Europa, spune el, apreciind că planul nu va îmbunătăţi siguranţa publică.

Franţa nu este singura ţară care aplică un astfel de tratament romilor. Este doar cel mai recent exemplu oferit de Europa de Vest şi care amestecă o criză umanitară cu un pericol perceput la adresa siguranţei publice. Romii imigranţi, precum şi cei indigeni şi cetăţenii sinti s-au confruntat cu o atitudine similară în Italia lui Silvio Berlusconi, care a declarat starea de urgenţă în 2008, şi i-a evacuat ulterior pe romi din tabere.

Cu două săptămâni în urmă, Danemarca a expulzat sumar 23 de romi în România, iar Suedia a expulzat 50 de romi în România, în acest an. Germania a plătit unui număr de peste 100 de romi să se întoarcă în România, în iunie 2009, în timp ce Finlanda, pe fondul protestelor publice cu privire la siguranţa publică, a ameninţat cu expulzarea. În multe cazuri, poliţia a întreprins operaţiuni de o legalitate discutabilă, după declaraţii ale unor oficiali publici potrivit cărora romii sunt predispuşi la infracţiuni şi la alte comportamente antisociale.

A face ţapi ispăşitori din nomazi şi romi nu rezolvă problema marginalizării acestora în întreaga Europă. De ce pleacă romii din România, Bulgaria şi alte ţări est-europene pentru a veni în Vestul mai prosper? Deoarece nu au locuri de muncă acasă, copiii lor sunt segregaţi şi trimişi ostentativ în şcoli pentru copii cu dizabilităţi mintale, sunt ţinte ale violenţei extremiste din partea neo-naziştilor iar marea majoritate a vecinilor lor neromi manifestă ostilitate faţă de ei.

Dacă liderii politici europeni doresc cu adevărat să abordeze problemele nomazilor şi romilor, ei trebuie să înceteze să obţină puncte politice prin accentuarea problemelor legate de siguranţa publică. În schimb, ar trebui să creeze condiţii egale şi adecvate pentru romi şi nomazi în Europa, să promoveze medii primitoare în şcolile de masă pentru copiii de romi şi nomazi, să se angajeze în programe de dezvoltare serioase şi pe termen lung pentru a crea oportunităţi de angajare pentru adulţi şi locuinţe adecvate pentru familii, să ofere acces egal la asistenţă medicală pentru romi la fel ca pentru majoritatea populaţiei.

Unii politicieni europeni au cerut cu voce tare un răspuns la nivel european la ameninţarea pe care o percep ca provenind de la comunităţi de romi. În paralel însă s-a auzit şi apelul unor organizaţii ale societăţii civile pentru o politică globală la nivelul UE, de abordare a marginalizării romilor. La o reuniune a UE privind romii din luna aprilie, vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, a declarat: „Trebuie să recunoaştem că, în pofida celor mai bune eforturi ale noastre, situaţia multor romi pare să se fi deteriorat în ultimii ani. Acest lucru este pur şi simplu inacceptabil.

În contextul în care state membre ale UE acţionează împotriva romilor într-un mod din ce în ce mai agresiv şi mult prea adesea ilegal, a venit vremea pentru liderii europeni să abordeze cauzele de la rădăcina „”problemei romilor”, susţine în final Kushen.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă