» "Revolutia Twitter" urmeaza miscarilor similare din Serbia, Georgia, Ucraina, Kirgizstan sau chiar Liban.
» Schimbarile din fostele state sovietice au fost dezavuate de Moscova, care a acuzat SUA de amestec in sfera sa de interese.
» Administratia Obama a promis sa "reseteze" relatiile cu Rusia. La Summitul NATO nu s-a vorbit de aderarea Georgiei si Ucrainei.
» In Georgia, presedintele saakasvili este contestat, in Ucraina coalitia portocalie s-a destramat, iar tara este in colaps.
Georgia: opozitia cere capul lui saakasvili
La Tbilisi, opozitia georgiana organizeaza astazi o ampla manifestatie pentru a cere demisia presedintelui Mihail saakasvili, in pierdere de viteza dupa razboiul cu Rusia, din august.
Nemultumirea fata de saakasvili nu a incetat sa creasca dupa acel razboi cu Rusia pentru controlul Osetiei de Sud, soldat cu recunoasterea de catre Moscova a acestei republici, ca si a Abhaziei, alt teritoriu georgian separatist, prorus. Liderii opozitiei ameninta ca protestele vor dura pana cand cererea le va fi satisfacuta, sustinand ca "autoritatile nu mai sunt legitime". Criticii presedintelui, printre care fosti aliati, ii reproseaza proasta gestionare a conflictului cu Rusia si il acuza ca persecuta opozantii, controleaza media (recent a suspendat ziarul de opozitie Georgian Times) si nu face nimic contra saraciei.
Partizanii lui saakasvili sustin ca reformele sunt salutare si resping apelurile pentru alegeri anticipate. saakasvili a fost reales la un scrutin anticipat in ianuarie 2008 si partidul sau este majoritar in Parlament de la alegerile din mai. Presedintele Parlamentului a avertizat opozitia sa nu recurga la violente, reamintind ca "tara a cunoscut consecintele catastrofice ale confruntarilor" si trebuie evitat un astfel de scenariu. Mai multi membri ai partidului fostului presedinte al parlamentului, Nino Burdjanadze, trecuta in opozitie, au fost arestati in ultimele saptamani, sub acuzatia de primire de arme si pregatirea unui atac armat, ceea ce alimenteaza temerea unor tulburari. Burdjanadze a declarat insa ca "nu vom ceda, il vom forta sa demisioneze".
In actuala situatie, administratia lui Barack Obama, decisa sa "reseteze" relatia cu Rusia, ar trebui mai intai sa "improspateze" relatia cu georgienii, decisi ca la 9 aprilie sa iasa pe strada pentru a cere plecarea presedintelui. Washingtonul sustine democratia din Georgia, dar a trebuit sa recunoasca faptul ca "Revolutia trandafirilor" a lui saakasvili a esuat in a indeplini asteptarile si schimbarile dorite de georgieni. Emisarul departamentului de stat american, Matthew Bryza, a venit la Tbilisi luna trecuta pentru a spune opozitiei ca mandatul lui saakasvili se va incheia la termen, adica in 2013. Dar tara este greu incercata de criza economica si poporul nu mai este dispus sa astepte.
Ucraina: in pragul colapsului
efectele crizei economice mondiale sunt agravate in Ucraina de criza politica. La inceputul acestei saptamani, previziunile Bancii Mondiale au indicat pentru Ucraina o scadere a PIB de 9% in 2009, existand chiar "riscul unei deteriorari ulterioare a acestor previziuni" daca "autoritatile ucrainene intarzie punerea in aplicare a principalelor masuri anticriza".
Fostii aliati din Revolutia portocalie, presedintele Viktor Iuscenko si premierul Iulia Timosenko, raman pe pozitii ireconciliabile, ignorand atat avertismentul Bancii Mondiale, cat si apelul presedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care i-a indemnat sa "lase pe planul al doilea divergentele" pentru a obtine sprijin de la Fondul Monetar International, care, in lipsa unor politici coerente, a suspendat in luna februarie ajutorul pentru Ucraina.
De aceasta situatie profita din plin Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor (prorus), care, in fata a 20.000 de manifestanti impotriva puterii "portocalii" reuniti la Kiev la sfarsitul saptamanii trecute, a cerut demisia lui Iuscenko si convocarea alegerilor anticipate, solutie pe care presedintele a declarat ca nu o exclude.
Kirgizstan: "Revolutia lalelelor" a uitat de Occident
O alta "revolutie colorata" care a alimentat pentru catva timp sperantele strategilor occidentali cu privire la avansul democratiei in fostul spatiu sovietic a fost revolta "purpurie" sau "revolutia lalelelor" din fosta republica sovietica Kirgizstan. In 2005, dupa alegerile parlamentare considerate drept trucate de majoritatea observatorilor, mii de protestatari au luat cu asalt cladirile guvernamentale din Biskek, detronandu-l de la putere pe autocratul Askar Akaiev. Dupa fuga acestuia din tara la bordul unui elicopter, presedintia este preluata de Kurmanbek Bakiev. Constestat foarte repede pentru incapacitatea de a combate coruptia, Bakiev renunta insa rapid la masurile timide de apropiere fata de Occident, iar o data cu izbucnirea crizei economice se intoarce spre vechiul aliat de la Moscova. In urma unui acord prin care Rusia urmeaza sa acorde doua miliarde dolari pentru sustinerea economiei kirgize, Bisekul a decis sa ceara evacuarea bazei aeriene Manas, folosita de trupele SUA si aliatii lor in operatiunile din Afganistanul vecin.
"Revolutia cedrilor" a scos Siria din Liban si a adus Hezbollah
O alta revolta de tipul re-volutiilor colorate a fost "revolutia cedrilor" din Liban. Declansata de asasinarea la 14 februarie 2005 a fostului premier Rafiq Hariri, revolutia de la Beirut a rasturnat guvernul prosirian in numai doua saptamani si a reusit ca pana in aprilie sa-si atinga principalul obiectiv – retragerea din Liban a fortelor siriene si eliminarea protectoratului pe care Damascul il exercita asupra Libanului dupa finalul razboiului civil din 1975-1990.
Avantul opozitiei antisiriene este insa redus de rezultatele legislativelor din mai 2005 la care gruparea islamista radicala Hezbollah, sustinuta de Iran si Siria, obtine 10,9% din sufragii. Dupa interventia israeliana din sudul Libanului din 2006, climatul politic se deterioreaza. Demonstratiile impotriva guvernului prooccidental dureaza pana in 2008, cand tensiunile degenereaza in confruntari armate, in Beirut, intre Hezbollah si militiile guvernamentale. In urma acordului de la Doha, mediat de Liga Araba, Hezbollah primeste drept de veto in parlament si un post de ministru in guvern.
