In 1956 un scriitor care nu era recunoscut doar ca autor dramatic, ca un romancier de succes, ca un redutabil polemist, dar si ca un filozof al culturii, un respectat estetician al teatrului semna lansarea primei reviste serioase dedicate fenomenului teatral din perioada postbelica – „Teatrul”. Camil Petrescu elaborase aproape trei ani proiectul ambitios al revistei ce urma sa reflecte viata unei arte in acea vreme inca aflata la remorca vecinului acaparator din Rasarit. Revista „Teatrul” a devenit insa prin altitudinea textelor, prin calitatea semnaturilor, nu neaparat cele din primele pagini, un autentic club elitist al Thaliei, un barometru obiectiv si un comentator incitant al fenomenului teatral romanesc si universal.
Martor al unor evenimente de referinta pentru viata dramaturgiei nationale, chiar daca soldata cu plecarea unei adevarate cohorte de creatori de anvergura, revista „Teatrul” a fost aniversata recent la cele cinci decenii de la aparitie in prezenta directorului Teatrului National din Bucuresti, marele actor Ion Caramitru si presedinte in exercitiu al UNITER, cu o afectiva rememorare semnata de „tanarul” veteran al revistei de acum cinci decenii, istoricul Ion Cazaban, care a reamintit asistentei momente-reper ale unei existente remarcabile, chiar daca traversate de spectaculoase schisme. De altfel, cele mai bune traditii ale revistei evocate le continua cu neobosita activitate redactoriala si editorialistica Florica Ichim, actualul redactor-sef al revistei „Teatrul azi”, o superioara sinteza a celor mai respectabile atribute ale publicisticii de teatru romanesti. De altfel, si recentul numar al revistei „Teatrul azi” dovedeste seriozitatea si calitatea unei exceptionale reviste de cultura, cam prea de tot ocolite de forurile ce trebuie s-o sprijine masiv si efectiv.
Revista „Teatrul azi” il omagiaza cu numarul pe martie-aprilie pe Samuel Beckett, de la a carui nastere s-a scurs un secol. Scriitor proteiform, cu contributii diverse valoric in poezie, roman, eseu, teatru, televiziune, film, Samuel Beckett ramane, firesc, obiectul unui exercitiu de admiratie materializat intr-un dens si inspirat capitol propus de: Andreea Dumitru – „Beckett”, Alain Badiou (cu un text al carui titlu spune totul) – „Beckett trebuie jucat cat mai poznas cu putinta”, Jean-Paul Gavard-Parret – „Cuvantul mort si imaginea golita”, Tompa Gabor – „Partida fara sfarsit”, Marina Constantinescu – trei cronici la spectacole de la Brasov, Sfantu Gheorghe si Sibiu, Anca Maniutiu – „Personajul inaripat” si Catalina Panaitescu – „In atentia lumii Samuel Beckett”. Sumarul revistei este incitant pentru orice iubitor al Thaliei. Un eveniment, Gala premiilor UNITER, este consemnat cu premiile speciale acordate de Senatul UNITER, cu nominalizarile insotite de un excelent montaj de fotografii. Interviurile revistei se poarta cu interlocutori de marca – Dan C. Mihailescu, Ada Milea, Mihai Maniutiu, printre altii. Eseurile semnate de Doina Papp, Ionut Sociu si Andreea Iacob preced masive rubrici de cronici teatrale din Bucuresti si provincie, spectacole si festivaluri fiind in egala masura in atentia echipei de colaboratori ai revistei. Baletul si plastica nu sunt uitate, precum si necesara rubrica „Noi in lume”. Ada Maria Ichim semneaza cronica unei spectaculoase ecranizari „Demonstratia” de David Auburn. „Cartea de teatru” sau „Eveniment” sunt alte cateva familiare rubrici pentru cititorul revistei „Teatrul azi” , revista a carei existenta se confunda cu viata teatrului romanesc de dupa evenimentele din decembrie 1989.
Evenimentul gazduit de UNITER le-a mai reamintit participantilor si delicata situatie a sediului Uniunii Teatrale, sediu revendicat, in care slujitorii Thaliei au investit, dincolo de valori materiale, si multa si autentica spiritualitate. Dar se pare ca si aceasta dificila situatie, ca si cea a sediului revistei „Teatrul azi” isi vor putea gasi o fericita rezolvare.
