Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

SEAL-ul romanesc se antreneaza in tacere

» In timp ce americanii au dezvoltat un adevarat cult pentru fortele speciale, cu o intreaga industrie cinematografica ridicata pe seama actiunilor fictive sau reale desfasurate de SEAL pe tot globul, in Romania se vorbeste extrem de ...

Share

Darius Martinescu 0 comentarii

13.10.2008 - 00:00

» In timp ce americanii au dezvoltat un adevarat cult pentru fortele speciale, cu o intreaga industrie cinematografica ridicata pe seama actiunilor fictive sau reale desfasurate de SEAL pe tot globul, in Romania se vorbeste extrem de putin despre aceasta categorie de forte.

» Pe de-o parte, caracterul cvasisecret al unor astfel de structuri impune o clasificare riguroasa a datelor despre unitatile de acest tip, iar de cealalta parte, armata romana este la inceput in acest domeniu.

» "Romania libera" incearca, in premiera, o prezentare a Fortei de Operatii Speciale (echivalentul Navy SEALS) din cadrul Centrului de Scafandri din Constanta.cel mult doi din zece candidati reusesc sa se angajeze in cadrul structurilor de scafandri militari. Selectia este la fel ca in majoritatea structurilor similare, extrem de riguroasa, cu un plus de exigenta, cauzat de specificul armei. Mai exact, nu oricine, indiferent de cat de bine este antrenat din punct de vedere fizic, poate indura presiuni de peste cinci bari. Totul depinde de capacitatea fiecarui organism de a tolera diferite amestecuri de oxigen specifice scufundarilor la adancime. Astfel ca multitudinea de teste pe care trebuie sa le sustina candidatii este completata (cu functie eliminatorie) de proba de 20 pana la 30 de minute petrecuta in camera barometrica, un fel de simulator de scufundare. In cazul Grupului Naval Forta pentru Operatii Speciale (GNFOS) "sita" este si mai deasa.

Sase ore de antrenament pe zi
Locotenentul comandor Adrian Lupascu este comandantul tipic al unui grup de operatii speciale. 1,90 metri inaltime, aproximativ o suta de kilograme, constitutie atletica. L-am intalnit prima oara cu ocazia exercitiului organizat luna trecuta in portul Constanta in colaborare cu Navy SEALS, Brigada Antiterorista a SRI si structurile MIRA. Atunci a fost zgarcit la vorba si nu a dorit ca presa sa se apropie prea mult de luptatorii sai. Acum am ocazia sa aflu detalii din culisele pregatirii luptatorilor GNFOS. Echipa este capabila sa desfasoare misiuni in apa, aer si uscat. Oricand si oriunde. Din acest punct de vedere, fortele model SEAL sunt cele mai complete din lume. Pregatirea include, pe langa antrenamentele privind capacitatile de lupta, alpinism, parasutism, supravietuire si rezistenta la interogatorii. "Luptatorii se antreneaza sase ore pe zi", precizeaza comandantul GNFOS. Echipamentul complet al unui luptator poate cantari, in functie de misiune, pana la 40 de kilograme.


Arme subacvatice
Toate categoriile de armament ale scafandrilor sunt rezistente la apa. Fabricate din materiale compozite, cu performante numai de luptatorii GNFOS stiute. Echipamentele sunt scumpe. Numai completul de scufundare, respectiv costumul de neopren propriu-zis, accesoriile antimagnetice si buteliile costa numai pentru un singur luptator in jur de 40.000 euro. Cam cat un Mercedes nou de clasa medie. Performantele echipamentelor sunt pe masura. Armele trag chiar si  in apa, scafandrii sunt imposibil de detectat.
Intreg GNFOS-ul este standardizat NATO. Aflu ca in materie de buget americanii sunt pe primul loc. In spatele unei singure echipe SEAL stau avioane AWACS de vanatoare, distrugatoare si elicoptere. O data cu introducerea, in urma cu patru ani, a doctrinei operatiilor speciale, misiunile antiteroriste au devenit una din prioritatile GNFOS. Desi, din fericire, pana in prezent nu s-au produs luari de ostatici pe teritoriul Romaniei, scafandrii de lupta se pregatesc pentru ce este mai rau.

Din culisele unei operatiuni
Actiunile impotriva teroristilor se impart in doua categorii: antiterorismul, respectiv prevenirea unor potentiale atacuri si combaterea propriu-zisa a terorismului. Ultima este cea mai periculoasa si a facut obiectul a zeci de pelicule cinematografice. Echipele de interventie actioneaza dupa un scenariu bine stabilit, menit sa anihileze rapid teroristii. Durata unei interventii este de cateva minute. Teroristul nu trebuie sa apuce sa traga decat un singur foc, cel mult doua, dupa care este eliminat. Nu se actioneaza niciodata pe principiul pierderilor in randul ostaticilor. Toti trebuie salvati. Singurele pierderi acceptate sunt din partea echipei de interventie. In functie de numarul ostaticilor, al teroristilor si in functie de alte conditii specifice fiecarei actiuni in parte, un numar mai mic sau mai mare de luptatori antitero pot fi raniti sau ucisi in misiune. Pentru o mobilitate cat mai mare, echipamentul de protectie antiglont este amplasat doar in partile vitale ale corpului.

Nume de cod "Grigore Antipa"
Anul acesta, Centrul de Scafandri a implinit 32 de ani. Unitatea este structurata pe patru componente mari: suportul logistic, scufundarea la mare adancime, EOD (scafandrii deminori specializati in dispozitive explozive improvizate) si grupul FOS mentionat mai sus. Tehnica de scufundare la mare adancime a centrului are trei decenii de exploatare si trebuia de mult inlocuita. Cum insa posibilitatile marinei sunt limitate, modernizarea tehnicii se face pe bucati. Prioritare sunt departamentele operatii speciale si scafandrii deminori. In planul pe termen mediu figureaza si inlocuirea navei "Grigore Antipa" (suport pentru scufundarile la mare adancime) cu una noua. Scufundarile la mare adancime au o poveste aparte.

La inceputul anilor ‘80, atunci cand s-a investit masiv in componenta "mare adancime", deoarece echipamentul era in proportie de 100% achizitionat din Franta, iar Romania, membra a Pactului de la Varsovia, a procedat la montarea si testarea in secret a utilajelor la bordul navei "Grigore Antipa". Scafandrii militari lucrau cot la cot cu francezii, dar toti erau imbracati in civil. Romanii se faceau ca nu-i cunosc pe francezi si invers.

Sase ani si 43 kilometri de conducte
Putini stiu ca scafandrii militari au montat intreaga retea subacvatica de conducte a Petromar in apele teritoriale. Pana si picioarele platformelor de foraj marin au fost sudate pe fundul Marii Negre de acestia. La platforme s-a lucrat continuu timp de sase ani, timp in care s-au sudat 43 de kilometri de conducte subacvatice.

» "Nu mai poti! Trage clopotul!"
Capitan comandor Catalin Fleseriu, comandantul Divizionului Nave Scafandri, a precizat ca doar 15 sau 20 din o suta de candidati reusesc sa parcurga stagiile de pregatire. "Multi vin, putini raman. Pe platou exista un clopot, exact ca in unitatile Navy SEALS. Cine nu mai rezista se duce si trage clopotul. Asta inseamna ca pleaca", dezvaluie capitanul comandor din traditiile scafandrilor militari. Exigenta are rezultate. Centrul de Scafandri este inca din 1996 membru cu drepturi depline al Comisiei de Standardizare NATO pe probleme de scufundare. In fiecare an doi dintre lucratorii centrului participa la lucrarile comisiei, iar priceperea romanilor este recunoscuta pe tot globul.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...