Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Satul blestemat din Valea Erghevitei

O maladie cu cauze putin cunoscute face ravagii in satele izolate din zona montana a Banatului. Boala nemiloasa numita prin partile Mehedintiului "uremie de Erghevita", cunoscuta in lumea medicala ca "nefropatie endemica ...

Share

Gheorghe Tiganele 0 comentarii

12.02.2008 - 00:00
O maladie cu cauze putin cunoscute face ravagii in satele izolate din zona montana a Banatului. Boala nemiloasa numita prin partile Mehedintiului "uremie de Erghevita", cunoscuta in lumea medicala ca "nefropatie endemica balcanica", ori , mai scurt, NEB, a secerat sute de vieti in cateva decenii.

Cand ajungi in zori de zi pe Balota – acolo unde se afla cel mai greu drum de cale ferata din tara – ai impresia ca te afli langa un golf marin. Apa ar fi ceata ramasa intre dealuri, unde parca este pierduta si Valea Alba, o mica halta feroviara. Daca ajungi aici inspre seara, cerul parca este contopit cu pamantul. Pe fundul unei inchipuite ape se oglindesc stelele nascand constelatii din becurile orasului de pe malul fluviului. In variata nemarginire, vezi Dunarea cum, lenevita, parca se incovoaie, se odihneste locului. Tot farmecul a durat o clipa. Drumul coboara in serpuiri stranse coasta povarnita a Balotii inspre fluviu. Facandu-l cu trenul, te infioara nu atat iuteala, sfortarile locomotivei de a frana, zanganitul vagoanelor care se ating, cat despicaturile ponoarelor adanci, rani vii in deal, guri de fiara gata sa te inghita. Nu mai bagi in seama la casutele izolate, risipite pe cate un colt mai plan ori azvarlite pe firul vailor. In apropiere, salbaticia rapelor galbui printre care sunt presarate casele din Erghevita. In goliciunea lor de rani proaspete, urme adanci de suvoaie dau glas tanguirilor locurilor carora li se atribuie o intaietate de invidiat, cauzata parca de un blestem, boala nemiloasa numita prin partile Mehedintiului "uremie de Erghevita", cunoscuta in lumea medicala ca "nefropatie endemica balcanica" ori, mai scurt, NEB.

Descoperita din intamplare

Boala, cu o frecventa in crestere, se intalneste in 19 comune din Mehedinti, dar si in asezari rurale din Valea Timocului, atat in Serbia, cat si in Bulgaria. Ea afecteaza grav rinichii, are o evolutie clinica spre insuficienta renala cronica ireversibila. Nici pana astazi nu s-au depistat cauzele ce o genereaza si nici perioada aparitiei ei in zonele afectate din cele trei tari balcanice. Morbiditatea si mortalitatea extrem de cunoscute, in unele perioade chiar galopante, in zonele in care boala a fost semnalata, au impus luarea in studiu a acesteia de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. In Romania, prezenta ei a fost descoperita in anul 1958. Ea a existat insa si anterior descrierii sale, mai cu seama ca in diverse istoriografii sunt consemnate acele "locuri" sau "case blestemate" unde aveau loc numeroase decese inexplicabile, asemanatoare cu aspectele observate astazi in focarele familiare de NEB de catre reputatii medici Nicolae Foarta si Misu Negoiescu de la Spitalul CFR din Drobeta Turnu-Severin. Atentia lor a fost atrasa de prezenta ingrijoratoare de "uremii" in randurile muncitorilor ceferisti din satul Erghevita, unde, in cele 162 de gospodarii, in perioada 1950-1958, au fost 52 de cazuri. Cercetand un lot de membri din familiile lucratorilor la calea ferata decedati din aceasta cauza, ei au gasit atunci un procent foarte ridicat de "albuminarii", fara alte semne clinice, incidenta cea mai mare fiind la femei (70%), iar predominanta imbolnavirilor la grupa de varsta de 30-40 de ani. Au mai observat, de asemenea, ca decesele erau in serie numai in unele familii. "Studiile retrospective intreprinse in Mehedinti, afirma medicul Mihai Melencu, cel care s-a ocupat multi ani de cercetarea cauzelor bolii, privind aparitia si succesiunea imbolnavirilor si deceselor in focarele din satele din zonele endemice, au atestat, in mod clar, faptul ca uremiile au aparut la Erghevita in 1945, primul decedat fiind Elena Ristici din localitate. Apoi, in satul apropiat, Bistrita, statistica vremii inregistreaza ca primul rapus de uremie in 1947 este nimeni alta decat sora satencei Ristici, ajunsa aici prin casatorie. Din 1950-1951 boala este intalnita si in satele Poroina Erghevitei, Izvorul Anestilor si Hotul. Ca o curiozitate, intre anii 1950 si 1953 au decedat in aceste sate din cauza acestei afectiuni numai femei, primul barbat secerat de NEB fiind in Bistrita in anul 1953 si in Izvorul Anestilor in 1955." De fapt, dr. Melencu isi aminteste ca, de cate ori mergea la Bistrita pentru cercetari, preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrita, prestigiosul folclorist care, in asezarea natala, impreuna cu sotia, a scos la lumina 25 de ani revista de etnografie si folclor "Izvorasul" cu cea mai lunga aparitie din Romania, exclama: "Iar a mai murit unul ce a avut uremie!". Observatiile efectuate apoi in timp au demonstrat ca aria de nefropatie endemica din Mehedinti este mult mai larga. Cuprinzand cele 110 sate grupate in trei mari focare: mai intai enclava Erghevita-Bistrita-Hinova, apoi asezarile din jurul oraselor Vanju Mare si Strehaia. Dar fara sa fie afectata si populatia urbana. Cert este ca azi in Mehedinti boala pandeste mii de suflete, ceea ce ar fi trebuit sa constituie pentru statul roman si, intai de toate, pentru medicina romaneasca o prioritate.

Cauze necunoscute

Multiplele ipoteze emise asupra acestei boli au creat o serie de incertitudini si confuzii privind modalitatile de imbolnaviri, etiopatogenia, raspandirea etc. din 1958, de cand boala este supravegheata in Mehedinti, o serie de intrebari s-au pus in legatura cu NEB, pentru o parte dintre ele aflandu-se deja raspunsul. Doctorul Florin Margineanu, seful Centrului de Nefrologie si Dializa, Dr. Turnu-Severin, cel care, cu cateva exceptii, se mai ocupa astazi de studiul bolii, spune ca "boala se manifesta numai sub forma de focare familiale, inlantuirea cazurilor se intinde pe toata perioada de cand a fost descoperita, el uitand sa precizeze ca boala a fost semnalata nu demult si in SUA, Canada, chiar si in Bolivia si ca ii urmareste pe emigrantii proveniti prin focare familiale afectate oriunde s-ar stabili, dupa ce au locuit un numar de ani intr-un sat endemic. Cum boala se intalneste doar la locuitorii satelor, specialistii s-au gandit ca o cauza ar putea fi apa de baut. Insa, cum in acelasi sat, cu multi bolnavi, sunt familii "blestemate" si, langa ele, familii in care nu s-a inregistrat de cateva generatii nici un caz de NEB, ipoteza cade. In timp, dr. Melencu, impreuna cu alti colegi, printre care doctorii Pasare, Petrescu, Paraschiv, Axinescu, Crangoiu, Raievschi, cercetand incidenta imbolnavirilor in Erghevita in functie de aprovizionarea cu apa potabila, au observat ca aceasta este foarte inegala. De exemplu, incidenta imbolnavirilor la cei care au baut constant apa de la Fantana Patrascu a fost de 27%, la Fantana Cosma – 63%, la Fantana Stoenescu – 68%, la Fantana Toarta – 82%, iar la Fantana Cartus – 72%. Concluzia a fost ca apa acestor fantani are un continut peste limitele admise de cadmiu, fier, crom, mangan, cobalt si mercur. Nu putini sunt insa cei care sustin ca NEB ar putea fi provocata prin actiunea unor elemente radioactive din apa de baut. Insasi prezenta siliciului in cantitate mare in apa potabila este considerata ca o expresie a unei mobilizari crescute de elemente chimice din intruziunile rotilor traversate de ape. Dupa unii autori, uraniul ar actiona lezant asupra tesuturilor prin radiatiile ionizante, avand de fapt, pe langa efectul radioactiv, si un efect toxic asupra celulelor. Indiscutabil insa, imbolnavirile au aparut in sate amplasate in zone cu reliefuri diferite: funduri de vai, versanti de dealuri, vai largi pe cursuri de ape inundabile primavara si toamna. Adica, teritoriul afectat de NEB face parte din Piemontul Getic constituit din depozite fluvio-lacustre cu mari suprafete de eroziune, provocate de rauri si paraie ce se varsa in Dunare. Potrivit ultimelor cercetari efectuate in 1996 de specialisti de la Institutul American de Geologie, in colaborare cu medici mehedinteni, cauza bolii ar fi apa de baut. Ei au constatat ca satele afectate se gasesc intr-un perimetru unde exista o gura de mina de unde s-a extras pentru putina vreme carbune. S-a ajuns la concluzia ca apa din fantani ar fi contaminata cu substante organice toxice pentru ca spala aceste depozite de carbune, formand amine care dau nastere la tumori. Boala se transmite ereditar, cele mai predispuse fiind femeile. "Groaznica boala – dupa cum avertizeaza dr. Florin Margineanu – debuteaza cu anemie foarte severa, iar rinichii se atrofiaza si se fac cat o nuca". La gravide, frecventa avorturilor spontane este de circa 3-4 ori mai mare.

Uremia face ravagii

Din tata in fiu, la Erghevita, uremia a facut ravagii. In 1972, din 162 gospodarii, in care traiau vreo 620 de suflete, 48% erau afectate, in acel timp fiind deja inregistrati 123 de morti din cauza uremiei. In 1988 erau afectate 88 de familii, adica 50,6%. Astazi, satul cu celebritate nedorita mai are circa 200 de locuitori. Daca il strabati la pas, nu-i usor sa ghicesti pe unde a trecut NEB-ul, multe case fiind parasite. "In clasa I, eram 42 de elevi – spune Alexandru Piuitu. Acum nu mai suntem nici 10 in viata. Mergeti la cimitir, sa vedeti cea mai elocventa statistica: oamenii au murit, cei mai multi la o varsta tanara. Eu am locuit in Timisoara, dar acum m-am retras la Erghevita, la obarsia neamului si langa cei pe care prea de timpuriu i-a inghitit pamantul." Apoi, cu nostalgie, marcat de durere, dar si de emotie, ne spune: "Vedeti, acolo a stat familia Cantar, cu cinci morti de uremie in trei generatii. Mai sus, familia Holeac, cu sase morti intr-o generatie, chiar daca doi dintre membrii ei au parasit asezarea, stabilindu-se in Severin ori in Satul Nou, langa simia. Dincolo era familia Fotescu, cu sapte decese in doua generatii; mai jos ai lui Antioiu, cu patru morti intr-o singura generatie. Sa nu uit nici familiile Poroineanu, Pirosu, ramase si ele doar in amintirea celor carora norocul le-a suras. In prezent, fantanile satului sunt si ele parasite, dar de la una se alimenteaza cu apa de baut. Motivul? Cine consuma apa celorlalte fantani face diaree. Basca faptul ca are gust de namol, iar cand este folosita la spalat ramane unsuroasa pe rufe. Cei mai multi care au ramas legati de sat si de paraiasul cu acelasi nume au facut-o pentru ca nu au unde sa se duca".
Constantin Armasu, primarul comunei simian, in administrarea caruia se afla si satul Erghevita spune ca in scurt timp in asezarea straveche nu va mai ramane decat numele, mai ales ca boala are un caracter ciclic, la un interval de 5-7 ani, in ultimul sfert de secol lasand in urma alte multe cruci.

Autoritatile prefera tacerea
"Dupa 1990 nu ne-a intrebat nimeni despre aceasta boala – afirma dr. Margineanu, membru al Societatii Europene de Dializa si Transplant Renal. Regretabil, dar nici macar unii dintre colegii mei nu stiu despre ea. Mai mult se intereseaza strainii (n.n. – congresele pe tema NEB fiind organizate la Varna, Belgrad, Struga si in Grecia). Autoritatile medicale romanesti nici nu vor sa auda de vreo reuniune stiintifica. Pretextul invocat de ani si ani este ca nu sunt bani."

Bolnavi
Record

La Sectia de Urologie a spitalului severinean, doctorul Emil Trasca opereaza bolnavi cu tumori renale dintr-un singur sat mehedintean cati pacienti sunt operati intr-un an in centrele universitare Craiova si Timisoara. "Chiar daca municipiul severinean are doua centre de dializa cu o capacitate de 160 de locuri, acestea fac fata cu mare greutate numarului extrem de insemnat de bolnavi. Acest lucru se intampla in conditiile in care se lucreaza in trei ture", a spus doctorul Margineanu.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...