* Puterea internetului de a mobiliza oamenii şi a combate corupţia nu ar trebui ignorată. Cu atât mai mult cu cât milioane de români folosesc zilnic mediul online pentru a-şi expune frustrările.
România mai are o şansă de a-şi apăra democraţia şi statul de drept. După 50 de ani de comunism, românii au devenit pasivi şi resemnaţi, puţin dornici să iasă în stradă atunci când vine vorba de drepturile lor, dovadă fiind şi numărul mic al celor prezenţi la mitinguri în aceste zile. Vine însă din urmă generaţia tânără, activă în mediul online, care simte nevoia să se revolte. Şi cum s-ar putea muta frustrăile din online direct în offline, dacă nu prin proiecte inteligente? Pe asta s-au bazat şi cei de la Restart România, când au pornit în urmă cu un an o serie de site-uri prin care au încercat să repsonsabilizeze cetăţenii, politicienii, instituţiile. Şansa de schimbare a României s-ar putea numi chiar Internet, lucru pe care l-a remarcat şi ambsadorul SUA la Bucureşti.
Românii care se luptă îmotriva corupţiei pe internet
În discursul ţinut ieri de Ziua Americii, acesta a amintit de proiectul Restart Romania, o platformă online, unde românii se pot implica în lupta împotriva corupţiei şi abuzurilor pe care le fac politicienii. „Există un grup de oameni care nu vor mai tolera starea de fapt. Oriunde merg în România mă întâlnesc cu tineri. Mulţi dintre ei au trăit în străinătate şi s-au întors pentru a-şi lansa propriile firme, fie lucrează pentru companii occidentale şi sunt activi pe internet. Pe aceşti tineri i-au implicat ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei şi Canadei, într-un program pe care l-am numit Restart România”, a spus Gitenstein. Peste o sută de mii de tineri din diverse domenii (finanţişti, ONG-isti, IT-işti, specialişti în comunicare sau studii politice) au venit cu idei inteligente, menite să rezolve probleme precum cheltuielile publice aberante, furtul de lemn din pădurile româneşti, mita din spitale, parcatul illegal. „O sută de mii de români au răspuns acelei chemări inteligente şi folosesc internetul pentru a ataca ceea ce dumneavoastră numiţi mentalitatea corupţiei”, a adăugat Gitenstein.
Societate civilă, unită online
Proiectul Restart România a început în urmă cu un an, când din o sută de idei menite să combată corupţia, au câştigat opt. Un proiect intersant a fost, de exemplu, www.cineceapromis.ro, o platformă unde oricine poate vedea ce au promis politicienii şi dacă s-au ţinut de cuvânt. „Cere socoteală! Să nu ne mai ia de fraieri în campanie şi de resemnaţi un mandat întreg, semnalează ce au promis şi fii pe fază: urmăreşte să îşi respecte promisiunile”, scrie pe pagina de start a site-ului. Şi, se pare, că îndemnul a funcţionat, de vreme ce unii dintre cetăţeni au început să se implice. „Domnul primar al sectorului 5 din Bucureşti a promis că în două luni va reabilita termic toate blocurile din sector. Cum e posibil aşa ceva când acest om nu a reuşit să facă măcar curat pe strada Toporaşi, în cei patru ani de mandat?”, scrie un internaut. Şi exemplele pot continua cu www.banipierduti.ro, unde sunt monitorizate online chletuielile publice, iar oamenii pot vedea cum sunt cheletuiţi banii din bugetul de stat. „Bugetul de stat e o junglă pe care vrem s-o ordonăm. Acum că recesiunea pândeşte după colţ, banii nu numai că vorbesc, ba chiar ţipă asurzitor. Mai mult ca niciodată, trebuie să îi respectăm“, arată site-ul www.banipierduti.ro. Câştigătoarea acestui proiect a fost Elena Calistru, o tânără de 26 de ani, care a absolvit Ştiinţe Politice. Elena lucrează de mai bine de trei ani cu organizaţii non-guvernamentale şi s-a implicat în special în proiecte care priveau buna guvernare şi strategiile anticorupţie. „Printr-un instument online arătăm cât din salariul cuiva merge la asistenţă socială, cât la sănătate, drumuri etc. Puţini oameni ştiu să se uite pe legea bugetului de stat, dar prin instrumente moderne le poţi arăta foarte clar cum sunt cheltuiţi banii lor. Următorul pas este să îi convingem să ia parte la dezbaterea bugetului public, pentru că au instrumentele legale de a o face”, spune Elena Calistru. Fiecare proiect a fost sprijinit cu 5000 de euro din partea ambasadei SUA, dornică să ajute România în procesul democratizării. „Astfel de proiecte online au potenţial de a produce schimbarea. A fost important să găsim printre tineri lideri pe care oamenii să îi poată urma. Ce se întâmplă acum în România este îngrijorător. Pas cu pas, democraţia e atacată şi nu poţi să ştii unde este sfârşitul, unde se vor opri politicienii. Prin astfel de proiecte încercăm să deschidem uşa societăţii civile şi să facem lumea să înţeleagă cât de importantă este transparenţa instituţiilor publice. Noi ştim cum să aducem oamenii împreună prin tehnologie. Avem proiecte nu doar în România, ci şi în Cehia, Slovacia, Bosnia”, ne-a spus ieri, Chris Worman, unul dintre voluntarii implicaţi în proiectul Restart România. Chris trăieşte de cinci ani în România şi crede că, în online, este mai uşor să uneşti comunităţile care doresc schimbarea. Pe de altă parte, este conştient că jumătate dintre români trăiesc la ţară şi că e nevoie de mobilizare şi în „offline”, dar chiar şi aşa dă mari şanse României. „ Cred că la voi lucrurile vor începe să se schimbe, am început să văd reacţii, încă din ianuarie, când oamenii au ieşit la proteste. Dacă cineva e corupt vă afectează pe toţi. Oamenii vor înţelege asta în cele din urmă”, speră Chris Worman.
Masă critică
În România sunt peste 8 milioane de utilizatori de internet. Dintre aceştia, mai bine de patru miloane au cont pe Facebook. În acest context, proiectele online ar putea avea potenţial să producă schimbări esenţiale în offline. „Ştiu că opt milioane de utilizatori nu înseamnă chiar foarte mult, dar sperăm să ducem dezbaterile la nivelul următor în offline, aşa cum face spre exemplu Centrul Raţiu, cu dezbaterile pentru democraţie”, spune Elena Calistru. Proiectul de ecologizare „Let’s do it Romania” a pornit iniţal pe Facebook şi a mobilizat apoi zeci de mii de tineri care au curăţat România de gunoaie. Mult mai recent este însă exemplul lui Nicuşor Dan, candidat la Primăria Bucureşti, pentru care bucureştenii s-au mobilizat, iniţial, tot in online. Acei 10% care au mers să îl voteze au fost în principal tineri activi, utilizatori de internet, dornici de schimbare.
„Aceşti 140.000 de „restarteri”, cum îi numim noi, sunt agenţi ai schimbării, care vor susţine aceste reforme şi vor sprijini aceste instituţii. Aşa cum ne spunea Alexis de Tocqueville, la câteva decenii de la Războiul de independenţă, implicarea cetăţenilor este sursa de energie vitală a instituţiilor democratice”.
„Oamenii au dreptul inalienabil de a nu fi conduşi de o elită puternică, fie ea comunistă sau nu, reprezentată de moguli sau băieţi deştepţi, aflate în slujba propriilor interese”.
Mark Gitenstein, amabsadorul SUA în România
