11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăLifestyleFoodPariu pe Cramposia de Dragasani

Pariu pe Cramposia de Dragasani

» Baroana Ileana Kripp, de cetatenie austriaca, descendenta a printului Barbu stirbey, incearca sa puna pe picioare podgoriile familiei, retrocedate de statul roman in urma cu sase ani.
» Ileana Kripp pariaza pe soiurile traditionale romanesti – printre care si "cramposia" – vechi de sute de ani, dar cvasinecunoscute pe piata vinurilor.
» Podgoriile din Romania au ajuns, in cea mai mare parte, in proprietatea unor afaceristi straini care produc vinuri in special pentru piata
autohtona.

» Investitiile straine in vinurile romanesti vin pe fondul unui recul al producatorilor europeni traditionali – Franta, Italia, Spania – care resimt concurenta Africii de Sud, Australiei sau a tarilor din America latina.

"Prin 1997, m-am intors in tara. Undeva pe Calea Victoriei, in spatele palatului care a apartinut familiei mele, se vindea un vin cu o eticheta jalnica, pe care scria stirbey. Am luat doua sticle. Una am desfacut-o imediat, dar «licoarea» avea gust de otet. Pe cealalta am deschis-o dupa doi ani – am zis sa il lasam sa se invecheasca – si avea gust de orange", povesteste Ileana Kripp, stranepoata lui Barbu Alexandru stirbey.
Traditia a fost reinnodata in 2001, cand familiei Kripp i-a fost restituita podogoria care se intinde pe o suprafata de 20 de hectare, in apropiere de Dragasani. Din cei 11 mostenitori ai lui Barbu stirbey aflati in viata, in afara Ilenei Kripp, nimeni nu a mai fost interesat de afacerea cu vinuri.
Prima grija a familiei Kripp a fost sa inregistreze marca stirbey la OSIM. In timp, sotii Ileana si Jakob Kripp au refacut crama, aflata in ruine, au investit in utilaje, au angajat oameni care sa se ocupe de vie. "Preferam vinurile din soiuri romanesti, care se cultivau aici de doua mii de ani. La inceput, ni s-a spus sa inlocuim cramposia (n.r. – soi de struguri din care se face un vin alb si sec, cunoscut in Oltenia) – care avea renumele unui vin taranesc – cu soiuri cunoscute, precum cabernet. Am refuzat, deoarece cunoscatorii cauta vinuri locale, din regiune", explica baronul Jakob Kripp, care se mandreste cu faptul ca familia lui se trage din imparateasa Elisabeta a Austriei.

Afacere mica
Vinurile produse de familia Kripp se vand cu 20 de lei litrul daca sunt cumparate de la crama din Dragasani. In Bucuresti, la vinoteca si in restaurante, o sticla costa intre 25 si 30 de lei. Baronul spune ca in strainatate vinurile sale costa cu 20% mai mult decat in tara, intre 8 si 15 euro. Familia Kripp organizeaza si degustari la Dragasani, pachetul de servicii oferit turistilor fiind intre 30 si 80 lei.
Drumul vinului de la stirbey cuprinde opt tari europene, printre care si Austria, tara de bastina a baronului.
La Dragasani, patronii mizeaza pe calitate, si nu pe cantitate. "Noi producem anual intre 70 de mii si cel mult 100 de mii de sticle, din opt soiuri de vin – patru albe, patru rosii. Nu producem cantitatea necesara pentru a deveni un furnizor pentru supermarketuri. Ne-am inspirat de la producatorii din Franta si Germania, care obtin rezultate remarcabile pe proprietati viticole de dimensiuni mai reduse. La fel a fost inainte de comunism si in Romania. Fratele meu produce vin in Italia, varul meu de asemenea", spune Jakob Kripp.
Baronul sustine ca este nevoie ca Romania sa fie promovata drept o tara a vinurilor de calitate. "Brandurile romanesti, pe care le vedem peste tot in magazinele autohtone, nu sunt cunoscute in strainatate. Suntem membri ai «Asociatiei exportatorilor si producatorilor de vinuri», alaturi de numerosi alti investitori straini. Ne lipseste insa o promovare generica", spune baronul.

Stranepoata "printului alb"
Maria stirbey, bunica Ilenei Kripp, a fost una dintre cele patru fiice ale lui Barbu stirbey, fost presedinte al Consiliului de Ministri, dar si fost detinator al portofoliilor de ministru la Interne, Finante si Externe.
"Printul alb" al politicii romanesti s-a stins, in mod neasteptat, in 1946, rapus de cancer hepatic. Cu numai un an inainte, Regele Mihai si partidele politice cazusera de acord asupra formarii unui guvern sub conducerea lui Barbu stirbey. Din nefericire, Moscova l-a impus pe Petru Groza. "Bunica mea Maria s-a casatorit cu Nicolae, unul din cei opt copii ai lui Emil Costinescu, fost ministru de Finante. El statea la Sinaia, dar s-a ocupat de fabrica Mefin. Bunicul a fost inchis pentru scurt timp, apoi a avut domiciliul obligatoriu in Sinaia. Putea sa se miste doar pe o raza de 5 kilometri", povesteste Ileana.
A urmat primele opt clase la Bucuresti, apoi, cu ajutorul lui Henri Coanda, prieten de familie, a fost lasata sa paraseasca Romania. "Datorita faimei de care se bucura in Franta si America, Coanda a reusit sa scoata din tara 54 de persoane. Am intrat la un internat de maici – Notre Dame de Sion, apoi am studiat limbile straine si pentru o vreme am lucrat la o banca din Dresda", ne-a povestit Ileana.

EXCEPTII IN DOMENIU

» Drum deschis de corsicani
Investitiile straine in podgoriile romanesti au inceput in primii ani de dupa 1990. SERVE, o companie creata de un producator din Corsica, a devenit in 1994 prima firma privata din domeniul vinurilor din Romania. Rand pe rand, podgoriile romanesti au fost cumparate de companii straine, unele chiar cu nume sonore in domeniu, cum ar fi Halewood International din Marea Britanie. "In marea lor majoritate, strainii au luat suprafete intinse de podgorii pentru a obtine cantitati mari de vinuri. Agricola stirbey, cu 20 de hectare, sau SERVE, cu 40 de hectare, sunt exceptii in domeniu. Nu pot spune ce profituri obtin din afacerea lor, dar, din cate stiu, anul 2005 a fost un dezastru pentru productia de struguri, in 2006 situatia s-a mai ameliorat, iar anul acesta exista premise bune", spune Ioan stefan, directorul executiv al "Asociatiei exportatorilor si producatorilor de vinuri din Romania".

Performanta
» Romania, pe locul 6 In Europa
Uniunea Europeana este principalul producator, exportator si consumator de vinuri la nivel mondial. Viticultura europeana, cu principalii "jucatori" in domeniu – Franta (55 milioane de hectolitri pe an), Italia (51 milioane) si Spania (43 milioane) – ar detine peste 60% din productia mondiala. In ultimii ani insa, piata a fost invadata de vinuri din Africa de Sud, Australia, America de Sud si Statele Unite, tari care reprezinta o concurenta mai mult decat redutabila pentru producatorii europeni, in special datorita preturilor mai scazute. Cu o productie de aproximativ 5 milioane de hectolitri pe an, din care exporta 10%, Romania este pe locul 6 in ierarhia europeana.

"Am refuzat sa inlocuim cramposia cu soiuri cunoscute, precum cabernet, deoarece cunoscatorii cauta vinuri locale, din regiune."
Jakob Kripp

Gabriel Bejan
Gabriel Bejanhttp://gabriel-bejan
Gabriel Bejan, sef departament Investigatii
Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă