Dupa rapirea Bucovinei, in 1775, de catre Imperiul Habsburgic, la 1 mai 1792 a fost infiintata vestita herghelie de cai de rasa de la Radauti, in scopul de a-si asigura un debit mai mare de material de calarie si de calitate mai buna pentru armata. Pentru aceasta, Ministerul Armatei Austriece a arendat 9.810 ha, cu 12.257 de florini si 21 de coroane.
La infiintare, Herghelia Radauti dispunea de 1.400 de cai – moldovenesti, rusesti, lesesti, turcesti etc. In total dispret fata de istoria si traditiile romanilor, austriecii au infiintat herghelia langa cunoscuta biserica Bogdan Voda. Dupa inceputul primului razboi mondial, aceasta herghelie a fost evacuata si adapostita in Austria de Jos. Dupa reintregirea Romaniei, herghelia de la Radauti a fost reinfiintata de statul roman si improprietarita cu 3.253 ha, din care 721 ha teren arabil, 529 ha fanete naturale, 1.249 ha pasune naturala, 464 ha padure si 221 ha teren cu cladiri, drumuri, santuri si teren neproductiv. Cresterea in herghelie se facea primitiv, intr-o stare semisalbatica, pentru a costa mai putin intretinerea, iar monta era libera. Din 1818, herghelia s-a organizat, iar cresterea semisalbatica a incetat cu totul, facandu-se de acum dupa principii zootehnice, monta libera incetand. Herghelia avea atunci 16 sectii, cu centrala la Radauti. Primii armasari care au pus bazele acestei herghelii au fost doi armasari arabi, doi turcesti, unul transilvanean si unul Barbarino.
In anul 1826, s-au introdus la Radauti primul armasar Gidran si primul Siglavy. In 1856, s-a infiintat si Herghelia de Hutuli de la Lucina, pe langa herghelia din Radauti, care in 1869 a trecut de la Ministerul Armatei la cel al Agriculturii.
In anul 1881, in herghelie se aflau 1.132 de cai. In 1922 s-a adus de la Sambata de Jos, din Fagaras, Herghelia de Gidrani, iar caii, la varsta de 3-3,5 ani, au trecut la scoala de Dresaj din Radauti. In 1964-1965, herghelia a fost mutata de langa Biserica Bogdan Voda la marginea municipiului, unde s-au construit pavilionul administrativ, grajdurile, sala mare, iar terenul hipo a fost imprejmuit.
Istoricul si toate celelalte date le-am luat de la seful hergheliei, ing. Adrian Totoescu, si de la ceilalti angajati, fiind in documentare la Radauti, unde tocmai venise primavara, cand, dupa cum s-a exprimat un calaret de acolo, "caii sunt si mai frumosi decat de obicei".
Actualmente, Herghelia Radauti are un efectiv de 294 de cai, din care: 9 armasari pepinieri, 45 de iepe-mama si 56 de armasari de monta publica, 56 disponibili pentru vanzare, 128 de alte categorii (tineret, sport si agrement etc.). Frumosii cai de la Herghelia Radauti apartin rasei Shagya Arab, cu cele opt linii din cadrul rasei: Dahoman, El-Sbaa, Gazal, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy-Bagdady. Tot acolo se mai afla si cai din rasele Gidran, Hutul, Semigreu Romanesc, care activeaza ca armasari de monta publica, acestia avand rolul de a ameliora rasele autohtone de cai din zona. Herghelia Radauti are in prezent trei sectii. Una se afla la Mitoc, comuna Fratautii Noi, tot in judetul Suceava, cu armasarii pepinieri, iepele-mama, armasarii de monta publica, diferitele categorii de tineret etc., in total 236 de cai. Alta e la Radauti, care este sectia de dresaj a tineretului cabalin in varsta de 3 ani, si dispune de hipodrom si manej acoperit pentru antrenamentul cailor, aici aflandu-se 43 de cai. Mai e si sectia Brodina, pentru tineretul mascul. In statiunile de monta din judetele Suceava si Botosani activeaza 15 armasari de monta publica. Suprafetele de teren detinute de Herghelia Radauti insumeaza 610 ha. Herghelia Radauti organizeaza cursuri de calarie pentru incepatori si avansati, plimbari cu docarul si sania, precum si alte activitati ecvestre. Anual, pe hipodromul Hergheliei Radauti se organizeaza concursuri hipice, care cuprind curse de galop, probe de obstacole si tractiune, concursuri de frumusete etc.
Cei ce ajung la aceasta herghelie se conving repede ca personalul isi cunoaste perfect meseria si este extrem de devotat. Aici s-au promovat cresterea si ameliorarea cailor in Bucovina, cu importante reusite, inclusiv in celebrul cal de Radauti, premiat cu medalii de aur la Tripoli, in anul 1977. De altfel, herghelia de aici este de mult cunoscuta si apreciata peste hotare.
ISTORIE
Evident, nici la Radauti nu merge totul ca pe roate, principala problema fiind gasirea unor sponsori generosi, care sa-i asigure hergheliei continuitatea si faima de care s-a bucurat dintotdeauna. Caci, cum spuneau si gazdele noastre anterioare, de la hergheliile din Dor Marunt si Jegalia, judetul Calarasi, cresterea si ingrijirea cailor nu sunt pentru oricine, ci doar pentru cei cu bani si cu o mare dragoste pentru aceste animale frumoase si inteligente, prietene cu oamenii de cand se stiu si unii si altii.
