Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Băieţii deştepţi" din industria jocurilor

Câţiva tineri entuziaşti au renunţat la slujbele din multinaţională şi s-au apucat de afaceri cu jocuri de societate - boardgame-uri. Unii dintre ei sunt designeri, alţii - distribuitori şi patroni de magazine online. Tot ei au ...

Share

Mihaela Naftanaila 0 comentarii

26.04.2011 - 19:21

Câţiva tineri entuziaşti au renunţat la slujbele din multinaţională şi s-au apucat de afaceri cu jocuri de societate - boardgame-uri. Unii dintre ei sunt designeri, alţii - distribuitori şi patroni de magazine online. Tot ei au pus bazele unei comunităţi de jucători, care numără câteva mii de membri.

Cum intri în ceainăria Tabiet din Bucureşti, te ia pe sus mirosul de ceai de fructe, bere şi sandvişuri încălzite la microunde, iar un zumzet continuu te umple de energie. O mulţime de tineri adunaţi pe la mese dau cu zarul, împart cartonaşe, stabilesc echipe. Sunt pasionaţii de boardgame-uri (jocuri de societate), care se strâng în fiecare miercuri seara ca să se distreze cu cele mai noi jocuri de societate apărute pe piaţa din România.

Foarte populare în anii '80, jocurile de societate au revenit la modă începând din 2007, când a intrat Monopoly pe piaţa din România. „Timp de mai bine de 20 de ani, tinerii români au fost ocupaţi cu televiziunea prin cablu şi jocurile pe calculator, însă acum încep să redescopere jocurile de societate", spune Adrian Cârstea, distribuitor de board-game-uri în România.

Lui „Piticot", „Bunul gospodar", „Dacii şi romanii" i-au luat locul „Coloniştii din Catan", „Financial City", „Reţeaua Energetică", „Galactica" şi multe alte jocuri cu tematică economică sau de strategie. Întreaga piaţă a boardgame-urilor înregistrează anual vânzări de peste un milion de euro. Un joc costă între 150 şi 200 de lei.

Competiţii în ceainării

La ceainăria Tabiet din Bucureşti, partidele de boardgame încep în fiecare miercuri la ora 17.00 şi se termină în jurul orei 22.00. „Am început să organizăm seri de boardgame, din septembrie, când am preluat această ceainărie. Era complicat să ne strângem acasă la unii dintre noi: dă-i mută mese, mută scaune, du copilul la soacră. Aşa ne vedem aici, iar accesul este liber", spune Mihnea Rădulescu, patronul ceainăriei Tabiet şi unul dintre pasionaţii de boardgame-uri.

În seara asta, la mesele din dreapta, se joacă „Through the desert", un joc cu şase tipuri de cămile, în formă de jeleuri, şi caravane care trec prin deşert. „Colectăm resurse e un joc foarte mişto, făcut de un matematician neamţ, Reiner Knizia", zice unul dintre jucători. Puţin mai departe, doi băieţi care stau faţă în faţă caută parteneri de joc pentru „Samurai". „Încă două persoane la Samurai, ultima strigare!", anunţă ei, în timp ce înşiră un fel de soldăţei pe o tablă de joc.

Un boardgame nu începe până nu se stabileşte un „starting-player" (jucătorul care începe). „Hai, începe cine rage mai tare, ba cine a citit ultima oară Biblia", strigă pe rând băieţii, apoi pufnesc în râs.

Mihnea Dobrescu, un jucător în vârstă de 46 de ani, şi-a făcut un obicei din a veni la Tabiet în fiecare miercuri. E pasionat de jocurile de societate de când era student. „În studenţie jucam bridge, acum mă pasionează jocurile lui Reiner Knizia, iar la Tabiet îmi place să vin pentru că găsesc «o sursă inepuizabiă de jucători. Aici pot să îmi pun neuronii în mişcare şi să mă relaxez după serviciu", spune Mihnea, care a descoperit comunitatea de boardgameri în urmă cu trei luni.

Pasiune care se trage din copilărie

Printre cei mai vechi în gaşcă se numără Viorel Voican (26 de ani) şi Costin Manolescu (28 de ani), foşti vecini de bloc în Dristor. Cei doi băieţi au pus la punct şi un blog pentru pasionaţi, www.boardgames-blog.ro, care aduce jucători în comunitate. Ei sunt cei care dau explicaţii la mese şi îi iniţiază pe începători într-ale boardgaming-ului. „Nebunia cu jocurile a început acum doi ani, dar şi în copilărie am fost pasionaţi. Jucam „Nu te supăra, frate!", „Ursul păcălit de vulpe", „Sus-Jos", povesteşte Viorel, care a colecţionat, alături de Costi, 40 de jocuri de masă.

Cel mai mult îi place să joace Railroad Tycoon, un boardgame realizat după celebrul joc pentru PC, în care îţi dezvolţi o reţea feroviară. „Construieşti şine de cale ferată, transporţi bunuri, dezvolţi oraşe noi", spune el cu încântare. Aşteaptă un joc nou din decembrie, însă distribuitorii întârzie să îl aducă în România, deoarece nu mai există pe stocuri în afară. „Îmi doresc K2, un joc ce are ca temă ascensiunile pe munte. E cu şerpaşi, cu zone de campare", povesteşte el.

Industrie tânără cu puţini investitori

În Germania, industria boardgame-urilor este uriaşă, dar la noi se află abia la început. Momentul a fost bine speculat de câţiva tineri entuziaşti, care s-au apucat să producă şi să distribuie astfel de jocuri.

Marius Fulgu (27 de ani) s-a gândit într-o zi că îi ajunge munca în multinaţională şi că a venit vremea să investească într-un business propriu.

„M-am uitat la cei din jurul meu şi la nevoile lor. Majoritatea prietenilor îşi doreau să lucreze la o companie mare şi să câştige bine, dar puţini visau la o afacere. Aşa mi-a venit ideea să creez un joc care să îi înveţe pe oameni cum să ajungă independenţi financiar", povesteşte Marius, care a pus la punct „Financial City", un joc destul de popular în comunitatea de boardgaming. „Jocul te învaţă că, pe lângă job, e bine să ai un venit pasiv- din chirii, din bursă, dintr-un mic business, din imobliare. Indiferent ce meserie ai - că eşti doctor, profesor, mecanic sau inginer, e bine să ai venituri pasive", recomandă el.

Au fost perioade în care această invenţie i-a adus câte 1.500-2.000 de lei, de două ori pe săptămână. „Acum mai sunt pe piaţă cam 20 de bucăţi din acest joc şi mă gândesc dacă să produc sau nu o nouă serie", spune Marius, care între timp s-a implicat şi în alte afaceri.

Ca să producă jocul, Marius a avut nevoie de 8.000 de euro, bani investiţi în grafică, producţie tipografică şi vânzări. „Jocul şi-a scos banii şi a mai rămas şi peste", spune el, ezitând să precizeze suma. Jocul său costă 150 de lei şi se vinde acum în Diverta, Humanitas, magazine virtuale.

„În 2008 am renunţat definitiv la slujbă"

Tot de pe urma boardgame-urilor trăieşte şi Adrian Cârstea, distribuitorul jocului „Coloniştii din Catan" în România. Adrian a fost primul care a tradus acest joc în română şi l-a adaptat pieţei de aici. „Am descoperit jocul ăsta în 2005, la un prieten din SUA. L-am prezentat unor amici şi când i-am văzut entuziasmaţi, m-am gândit să îl produc în România", spune el. Nu i-a fost greu să se ocupe de producţie şi promovare, deoarece lucra în marketing. „I-am scris lui Klaus Teuber, inventatorul jocului, iar el m-a trimis către firma Cosmos, care preluase drepturile de autor. Aceştia m-au chemat la Essen, în Germania, unde se desfăşoară cel mai mare târg de boardgameuri şi acolo am bătut palma cu ei. La început, tirajul a fost de 3.000 de exemplare", povesteşte Adrian.

Investiţia iniţială a fost de 10.000 de euro. „Am avut noroc că producţia acestui joc a coincis cu dezvoltarea fenomenului", spune Adrian, care şi-a dezvoltat reţeaua de distribuţie şi care în prezent trăieşte exclusiv din industria de boardgaming. „Mi‑am vândut garsoniera din Bucureşti, m-am mutat la Piteşti, mi-am deschis acolo depozite. În 2008, am renunţat la job, deoarece nu mai puteam să fac faţă şi trebuia să dezvolt businessul ăsta", povesteşte Adrian, care pe lângă producţie şi distribuţie este implicat şi în activităţi de promovare. Prezintă jocurile în tabere de copii şi la diverse concursuri. „Sunt jocuri educative, moderne şi sunt o alternativă la a sta în faţa calculatorului sau a televizorului", spune Adrian, care are la activ 3.000 de jocuri de Catan. Jocul costă aproximativ 120 de lei şi se distribuie în Cora, Carrefour, Humanitas, Diverta, precum şi în magazinele virtuale.

De unde vă puteţi aproviziona:

Piaţa boardgame-urilor a luat amploare în România în 2007. Tot atunci au şi apărut primele magazinele virtuale care distribuiau astfel de jocuri. Acum există zece shop-uri online cu un astfel de profil, printre cele mai cunoscute fiind: http://redgoblin.ro/shop, www.boardgames.ro, www.tarabadejocuri.ro, www.reginasinebunul.ro.

Anul trecut, Alex Stănuţă a decis să investească 5.000 de euro pentru a-şi deschide un magazin virtual împreună cu soţia. Cumpără de la trei furnizori externi şi doi interni şi vinde vreo 45 de jocuri pe lună. „Avem jocuri de strategie, de familie, jocuri de război şi jocuri pentru copii", zice Alex, care speră ca în viitor să câştige doar din această industrie.

Top 5 jocuri

1.Carcassone
Dezvoltă regiunea din jurul oraşului Carcassonne şi plasează-ţi discipolii pe drumuri, în cetăţi, în mănăstiri. Un joc de familie conceput de Klaus-Jurgen Wrede pentru 2-5 jucători. Durează 45 de minute.

2.Coloniştii din Catan
Călăuzeşte-ţi coloniştii către victorie prin schimburi ingenioase! Pentru a construi drumuri, aşezăminte şi oraşe, vei folosi combinaţii de resurse - grâu, lână, minereu, cărămidă şi cherestea, în loc de bani. Jocul durează 90 de minute.

3.Reţeaua energetică
Fiecare jucător deţine o companie ce furnizează electricitate oraşelor din S.U.A. sau celor din Germania. Jucătorii licitează pentru a obţine centrale electrice la un preţ cât mai bun. Pentru a câştiga jocul energia electrică trebuie distribuită unei reţele cât mai mari de oraşe. Este un joc de strategie ce durează între 90 şi 120 minute.

4.Blokus
Pornind dintr-un colţ al tablei de joc, aşază-ţi piesele astfel încât să se atingă doar în colţuri cu piesele aşezate de tine anterior. Punând cât mai multe piese pe tablă, îţi vei împiedica adversarii să se extindă şi astfel vei câştiga! Un joc ce necesită strategie şi logică.

5.Dixit
Toate ilustraţiile au în comun o frază enigmatică. Doar una din cele cinci imagini este cheia. Va trebui să descoperi imaginea, ocolind capcanele jucătorilor. Este un joc de petrecere conceput de Jean-Louis Roubira. Ţine 30 de minute.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...