Reforma energiei electrice a debutat in Romania abia in anul 1997. Strategia elaborata atunci a vizat cresterea eficientei si calitatii serviciului furnizat consumatorilor de energie prin eliminarea risipei si atragerea de investitii in tehnologii noi. Obiectivele reformei, sustinute si de dorinta Romaniei de a accede in Uniunea Europeana, urmau sa fie atinse in trei etape: (a) crearea institutiilor si mecanismelor necesare functionarii unei piete a energiei, prin separarea juridica, patrimoniala si operationala a producerii, transportului, distributiei si furnizarii de energie; (b) realizarea unor structuri optime pentru fiecare activitate in ceea ce priveste cerintele de formare a pietei si de privatizare si (c) privatizarea distribuitorilor/furnizori si a producatorilor termoelectrici, mai ales pentru atragerea de investitii directe de retehnologizare si eliminarea subventiilor.
Strategia reformei din Romania a tintit unul dintre cele mai avansate modele de piata intr-o Europa cuprinsa de febra dereglementarii energiei electrice. Programul reformei a parcurs integral primele doua etape, dar in rastimp s-a impotmolit in a treia. De la regia nationala RENEL, administrata direct si pagubos de catre stat, s-a trecut mai intai la o societate comerciala de stat CONEL, asemanatoare ca performante. S-au infiintat apoi o companie nationala de transport si de sistem (Transelectrica) si, dupa multiple reajustari, sapte producatori majori de energie electrica, un numar de producatori mai mici in cogenerare, opt distribuitori/furnizori regionali (Electrici-le). Actiunile Transelectrica au fost listate la BVB si vandute in pachete mici intr-un cuantum de 10%, un numar de cinci Electrici au trecut in controlul unor investitori strategici, dar toti producatorii de energie au ramas in proprietatea statului.
Altminteri, reforma a inaintat cu greu de-a lungul anilor, a produs povesti de succes, dar si serioase dezamagiri. Legislatia energiei a urmat reglementarile in schimbare ale UE, fapt esential pentru finalizarea Capitolului 14 "Energie" al negocierilor de aderare, s-a instituit autoritatea de reglementare a energiei (ANRE), laudata in epoca pentru constructia singurei piete angro de energie electrica cu adevarat functionala din Europa de Est si Sud-Est, s-a dezvoltat singurul operator de piata important din regiune (OPCOM), Transelectrica a efectuat ample modernizari ale sistemelor de transport si de operare a energiei electrice, fapt ce i-a permis introducerea sistemului de energie din Romania in reteaua europeana UCTE, operatorii din sector si-au ameliorat vizibil performantele tehnice si economice, s-au format numeroase competente.
Dar mentinerea guvernantei iresponsabilizate legal la intreprinderile de stat dereglementate a dus la coruptie, ineficienta si directionare gresita a putinelor investitii de modernizare, spre asa-zise reabilitari, si nu spre retehnologizare. Nu au fost sistate nici subventiile masive si ajutoarele de stat catre intreprinderile neviabile de energie, una dintre tintele de baza ale reformei. Fara o politica regionala a energiei, Romania nu a permis societatilor nou-create, inclusiv OPCOM, sa-si valorifice pe pietele din jur avantajele competitive. Guvernele si ANRE au mentinut reglementarea preturilor la producatori si la consumatori, politica contrara directivelor UE, angajamentelor asumate la aderare prin Foaia de parcurs, cerintelor de eliminare a risipei si de atragere a investitiilor necesare.
Comisia Europeana a anuntat deja prima etapa a procedurii de infringement impotriva Romaniei, care a incalcat Art. 226 al Tratatului UE neimplementind conform Directiva 54/2003 privind piata de energie electrica si Regulamentele UE nr. 11775/2005 si nr. 1228/2003 privind accesul efectiv al furnizorilor la retea, alocarea capacitatii liniilor electrice de interconexiune si cooperarea transfrontaliera. CE a fost deocamdata blanda acuzand preturile administrate numai pentru consumatorii necasnici si lasand pentru alta data referirea la preturile pentru consumatorii rezidentiali, indepartate considerabil de costurile reale si, implicit, de valorile de piata.
Ministerul Economiei pare sa nu observe ca problemele energiei si abaterile fata de normele UE au fost cauzate de lacunele legislatiei si nefinalizarea programului reformei. In schimb, folosind o evaluare de tip sondaj de opinie, denumita pompos Analiza multicriteriala a scenariilor de restructurare, Guvernul intentioneaza sa combine Hidroelectrica, cea mai valoroasa companie a statului, cu cei mai mari datornici la bugetul public, curatati mai intai de datorii, ca si cum reorganizarea structurii de stat poate fi un substitut pentru partea neconsumata de reforma. Compania Nationala a Huilei (CNH) datoreaza statului aproximativ cinci miliarde de lei, in timp ce Termoelectrica numai 535 de milioane.
