Cine e prostul din actuala putere? Intrebarea nu e retorica. Boc a fost un primar decent si nu s-a ilustrat prin gafe inainte sa ajunga prim-ministru. La fel, oamenii adusi de el de la Cluj nu sunt rai. Oameni ca seitan sau Blaga as fi crezut ca sunt abili. si atunci, de ce face puterea atatea gafe procedurale? De ce sfidam statul de drept ca sa ne aratam muschii in chestia cu debarcarea fara temei legal a lui Geoana? De ce deschide Guvernul atatea procese pe care le pierde? De ce da ordonante care vor pica sigur in Parlament? Cine a scris in Monitorul Oficial ca Marius Oprea este concediat la cererea FMI, cand era deja la cunostinta planetei intregi ca Oprea va da in judecata Guvernul? Credeti ca mai exista vreo tara in lume in care in motivatia concedierii cuiva este o cerere a FMI? Nu mai vorbesc de proiectele de legi ale dnei Udrea prin care dispar avize imobiliare – de ce ne propune dna Udrea legi despre imobiliare?
Chiar nu se gaseste un ministru fara interese in constructii sa promoveze asemenea legi? Sau poate reforma statului consta in aceea ca fiecare propune legi doar unde are interese? Ce noutate! Nici macar nu comentez moralitatea unor asemenea decizii – nu merita; ce ma uluieste este stangacia enorma cu care anunti ca tragi fotoliul de sub handicapati pana sa stii daca-i poti identifica pe impostori, sau tai copii de la alocatie, sau anunti ca dai pe unul afara fara sa stii daca poti si cum. Ori doamna Andreescu de la SGG nu a facut scoala predecesorilor ei, ori, pur si simplu, cei care vizeaza locurile celor dati afara scriu singuri deciziile care ii privesc asa cum ii duce capul si Guvernul doar pune stampila. si nu e nici o autoritate, numai interese particulare, nude – asta e clar in toate zilele si la toate orele.
Cum totusi avem o schita de stat de drept, oamenii dati afara politic isi castiga cauzele, iar procurorii si instantele hotarasc sa-l umfle pe un Solomon, deci un oarecare control si o cenzura exista. Ce nu are aerul sa existe este autocenzura celor de la putere. Probabil, din cauza slabiciunii partidelor din opozitie. Agenda publica actuala e precum delirul unui betiv; temele reale, pentru care Guvernul merita sprijinul nostru, sunt inecate de diversiuni create tot de el. Degeaba ai oameni ca Ionut Popescu, Andreea Vass, Razvan Florian, Calin Hintea si alti specialisti de rang mai mic care au intrat in Guvern, daca nu ai un proces de decizie ordonat si rational, urmat de unul de comunicare la fel de clar. Se da drumul la bila de biliard in speranta ca, daca nu intra in gaura, macar sparge capul cuiva.
De reforma statului, cel putin, ne batem joc zilnic. Politizarea o fi indispensabila (nu e), dar trebuie sa respecte niste limite de competenta. Cand ai o pozitie de istoric si numesti un nonistoric, e o gafa. Sa crezi ca un moderator de reality show poate face imaginea Ministerului de Finante e ridicol. si, colac peste toate, sa numesti un fost director de agentie pentru investitii sa conduca Filarmonica! Traseul competentei la noi e cam asa: ia un rebut al educatiei care nu stie sa faca nimic si nu poate trai din meseria lui, de preferinta un literat care scrie prost si nu-l cumpara lumea sau un inginer care e printre putinii incapabili sa-si faca o firma de succes. Nu e nevoie sa cauti departe aceasta persoana – fiind destinata ratarii, e exact genul care bate la usa partidului politic, fie direct, fie prin intermediari. Daca e inginer, fa-l manager public. Daca e literat, fa-l purtator de cuvant.
Daca e teolog, fa-l orice. Ia forma locului in care il pui. Managerul public de la investitori merge apoi la Radio (tot public). De la Radio la Filarmonica, nici un obstacol (tot cultura). Dupa ce construiesti asa o masa critica, degeaba mai ai si economisti, si manageri culturali, si juristi adevarati in partid, ca nu ai sa-i mai gasesti nici singur, daramite sa ti-i gaseasca publicul. Sever Voinescu sugera ca PDL are nevoie de un serviciu de resurse umane. Dar in realitate ceea ce trebuie este un proces diferit al selectiei resurselor umane, care sa-l inlocuiasca pe cel pur clientelar in functie, iar asta ar fi mai degraba o revolutie decat o reforma. Daca numirile partidului care pretinde ca vrea sa ne faca reforma statului arata asa, e pentru ca ele sunt rezultatul, ca si la alte partide, numai al intrecerii intre muschii patronilor, fara nici o legatura cu competentele clientilor. Separat de PDL, Basescu a facut in schimb o numire foarte buna cu un nepedelist, Leonard Orban.
De mult avea nevoie de un consilier de rangul 1 pe relatia europeana. Basescu nimereste experti buni mai ales cand nu ii ia din gasca de sicofanti veleitari – precedentele sunt Deaconu, Eckstein Kovacs, Maior, Fota, oameni care aveau un profil profesional, nu apartineau, pur si simplu, unei gasti. Ce ne spune asta?
Problema nu e ca oamenii numiti nu au o diploma de specialitate, daca ar exista dovada competentei lor. Daca il luam pe X din pozitia de director al Merril Lynch sa il facem ministru de Finante, cum a facut regele Simeon in Bulgaria, sunt cu totul de acord sa ii dam ce salariu avea acolo, sa nu piarda omul ca vine la noi in serviciul public. Daca il luam pe Y din pozitia de expert independent la Natiunile Unite, perfect normal sa il facem diplomat si sa-i echivalam gradele cu cat avea inainte. Rusinea se vede cand ii luam din someri sau echivalentul pe piata de munca romaneasca si le facem salarii ca la Merril Lynch sau la ONU.
Ideea de merit a disparut complet: trebuie sa-l felicit pe dl seitan ca a desfiintat in consecinta salariul de merit. E testul realismului: dat fiind ca peste tot si de catre oricine se dadea cum nu se poate mai discretionar, mai bine fara.
Daca am putea suspenda toata activitatea publica pana vom reconstrui un mecanism social al atribuirii si recunoasterii meritului! Dar reforma statului nu are timp de competenta, luptandu-se cu majusculele din Parlament Unicameral sau Mandat Neimperativ. (De ce? Cand ai zeci de traseisti, mandatul e cat se poate de neimperativ. Sau poate am ajuns la intelepciunea timpurie a lui Iliescu ca partidele sunt principalele obstacole in calea democratiei si vrem sa le facem praf?) In timp ce specialistii in canibalism ne canibalizeaza o Camera si niscaiva partide politice, PDL schimba Statutul functionarului public ca sa putem iarasi politiza deconcentratele si se solidarizeaza cu primarii sai corupti.
Pana sa se produca Balonul Reformei Statului care sa fie lansat cu focuri de artificii, poate reusim sa incetam sabotajul de azi al bunei guvernari si al statului de drept. De exemplu, sa nu mai dam ordonante de urgenta pentru situatii exceptionale in fiecare zi, o practica de o mie de ori criticata de Comisia Europeana si sursa majora de instabilitate legislativa? Daca seful statului vrea sa negocieze cu opozitia, sa inceapa cu reducerea posturilor ocupate politic (exista metodologie – pot sa revin –, vointa sa fie). Sau putem incepe reforma statului de la acesti scriitori de motivatii in Monitorul Oficial si pune regula ca cine promoveaza hotarari care dupa aceea pica in instanta pleaca acasa si plateste compensatiile din buzunar? Ca trebuie sa schimbam acest stil de guvernare care nu mai e trial and error, ci error and trial, pana sa scufundam tara si partidul.
