Referendumul la care romanii au fost chemati pentru a spune daca sunt sau nu de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 si cu trecerea la un Parlament unicameral, a fost a fost validat, 50,16% dintre alegatori prezentandu-se la vot pana la 21:00, potrivit BEC.
Referendumul propus de presedintele Traian Basescu pune in discutie, pentru prima data in istoria postdecembrista a Romaniei, ideea reformarii Parlamentului, institutie care, potrivit sondajelor, este cea in care romanii au cel mai putin incredere, asociata de cele mai multe ori cu cheltuielile inutile, chiulul si coruptia. Potrivit INSOMAR, 76,5% dintre romani vor parlament unicameral si 85,4% vor mai putini parlamentari.
Cu toate acestea, referendumul, fiind consultativ, nu duce automat la punerea in aplicare a celor doua teme. La precedentele referendumuri, doar cel pentru revizuirea Constitutiei, organizat in 2003 de guvernul condus de Adrian Nastase, a fost validat de cetatenii romani cu 55,7%. In 2007, numarul mic al romanilor care s-au prezentat la vot a facut ca nici referendumul pentru suspendarea presedintelui, nici cel pentru introducerea votului uninominal sa nu fie validate.
Insa, in afara de afisele care-i chemau pe cetateni la vot pe 22 noiembrie pentru cele doua chestiuni, nu a existat nici o alta dezbatere pe tema referendumului. Alexandru Radu, profesor de stiinte politice, considera ca "referendumul a fost tema principala de campanie", dar, in conditiile in care a fost insuficient discutata, "alegatorii au mers la vot ghidandu-se pe aspectul politic al acestui referendum". Cu alte cuvinte, sugereaza profesorul Radu, cei care sunt sustinatorii lui Traian Basescu vor vota si la referendum, iar ceilalti se vor abtine.
Principala critica adusa de specialisti Parlamentului authton si confirmata si de Raportul comisiei prezidentiale pentru revizuirea Constitutiei este faptul ca cele doua Camere au atributii similare, activitatea uneia fiind dublata de activitatea celeilalte. Astfel, potrivit Raportului comisiei prezidentiale, Parlamentul unicameral este o institutie reprezentativa pentru un stat unitar si permite reducerea numarului de parlamentari si, prin urmare, si a costurilor. In schimb, profesorul Alexandru Radu ne-a spus ca ar fi trebuit sa fie discutate avantajele si dezavantajele unui astfel de demers in timpul campaniei electorale, deoarece "scopul unui Parlament este acela de a reprezenta natiunea", iar "un Parlament mai mic poate asigura o reprezentare mai slaba" si "legile nu vor fi adoptate neaparat mai repede".
Profesorul Radu argumenteaza ca, dintre cele doua idei, reducerea numarului de parlamentari pare mai usor de pus in practica, deoarece se poate face prin simpla modificare a Legii electorale. In schimb, trecerea la Parlamentul unicameral necesita o revizuire a Constitutiei, facuta tot prin referendum.
Prezenta la votul pentru referendum
In mediul urban, prezenta la vot pentru referendum a fost de 48,14%, iar in mediul rural de 52,94%, in conditiile in care, la nivel national, prezenta a fost de 50,16% pana la ora 21:00, a anuntat Biroul Electoral Central (BEC).
In Bucuresti, 46,02% dintre alegatori s-au prezentat la urne pana la ora 21:00 ca sa voteze cu privire la referendum. Astfel, in sectorul 1 prezenta a fost de 48,98%, in sectorul 2 – de 45,89%, in sectorul 3 – de 43,85%, in sectorul 4 – de 44,29%, in sectorul 5 – de 43,51% si in sectorul 6 – de 50,08%.
Judetele Ilfov (58,59%), Mehedinti (57,17%), Giurgiu (56,98%), Gorj (56,04%) si Olt (55,82%) au avut printre cele mai mari prezente la votul pentru referendum. Judetele cu cea mai redusa prezenta pentru referendum sunt Satu Mare (39,48%), Covasna (40,11%), Harghita (41,94%), Maramures (45,36%) si Vaslui (45,50%).
De asemenea, pana la ora 21:00, in cele 3.359 de sectii speciale de votare si-au exprimat votul pentru referendum 441.989 de alegatori, a comunicat BEC. Astfel, cele mai multe voturi s-au inregistrat in sectiile de votare speciale din judetele Olt (19.906 alegatori), Dolj (18.893 alegatori), Cluj (18.244), Ilfov (18.166) si Timis (17.380).
